Situatia actuala a creditului rural – PNDR

Disponibilitatea creditelor la nivel national a luat amploare in ultimii 4-5 ani, inclusiv in zonele rurale.
Nivelul de lichiditate din sectorul bancar este foarte ridicat, datorita fluxului de investitii straine si increderii din ce in ce mai crescute in sectorul bancar, determinate de privatizarea si programul de reforma desfasurate in sectorul financiar. Totalul creditelor pentru agricultura acordate de sistemul bancar a urmat curba creditelor totale de investitii din Romania, ajungand sa fie mai mult decat dublu fata de 2004 (nu sunt disponibile date statistice oficiale pentru creditele rurale din afara agriculturii).

In ciuda multor imbunatatiri semnificative din sistemul financiar rural, gradul de patrundere al acestuia in spatiul rural ramane redus.
Sistemul financiar a fost restructurat, privatizat si modernizat in mare masura si nu prezinta problemele de lichiditate. Dupa o restrangere accentuata la sfarsitul anilor `90 si inceputul anilor 2000, activitatea de furnizare a serviciilor financiare in zonele rurale si in agricultura a crescut, insa gradul de acoperire ramane redus, fiind indreptat in special catre exploatatiile agricole mari, corporatiste, intreprinderile mai mari si creditele de consum. Patrunderea in spatiul rural prin segmentul exploatatiilor agricole medii si prin IMM-uri ramane in mare masura dificila, din cauza riscurilor si taxelor de tranzactionare percepute de bancile comerciale, a unei slabe baze de garantare bancara si a unor institutii de microfinantare aflate in stadiu incipient. Accesul limitat la credite de catre segmentele cele mai dense al agricultorilor si a populatiei din mediul rural reduce capacitatea de a investi si ingreuneaza foarte mult absorbtia fondurilor UE (precum fondurile SAPARD), care impun o cerinta de prefinantare din partea beneficiarilor. Chiar daca s-a imbunatatit activitatea si situatia lichiditatii din sistemul financiar, inclusiv in zonele rurale, o mare parte din credite se indreapta catre segmentele „mai putin riscante” si mai rentabile de pe piata financiara. Cardurile de credit, sistemele de leasing, creditele de consum, inclusiv creditele pentru locuinte si imprumuturile pentru societatile corporatiste absorb cea mai mare parte a creditelor. In Romania, este inca greu de obtinut un imprumut de catre o mica firma start-up sau de catre un agricultor. Riscul si perceptia riscului, mai degraba decat aspectul lichiditatii sau ratele dobanzilor par sa fie principalul aspect de care se lovesc segmentele insuficient deservite de pe piata financiara atunci cand doresc sa acceseze un credit, in special exploatatiile agricole mai mici si IMM-urile. Pe de o parte, bancile sunt obligate sa gestioneze riscul si au tendinta sa evite segmentele de piata pe care le percep ca fiind riscante, iar pe de alta parte, un factor limitativ major pentru imprumuturi este faptul ca agricultorilor sau IMM-urilor fie le lipsesc garantiile (cum ar fi terenurile, constructiile, locuinta), fie nu sunt dispusi sa le angajeze (avand in vedere veniturile lor scazute si instabile). Deseori, agricultorii si IMM-urile se folosesc de sumele primite din strainatate sau de veniturile obtinute din salarii pentru a-si finanta investitiile. In fata accesului inca dificil la credite – pentru marea majoritate a populatiei rurale din Romania – este important sa se creeze instrumentele si mecanismele prin care sa se poata reduce impactul riscurilor. Pentru atenuarea acestor riscuri, se poate recurge la o intreaga varietate de abordari complementare. O prima cale este reducerea expunerii la riscurile legate de conditiile meteorologice, cu ajutorul sistemelor de asigurari, dar si prin adoptarea unor practici agricole si de lucrari ale solului imbunatatite si prin ameliorarea materialului saditor, a sistemelor de irigatii etc. Riscurile de piata pot fi si ele gestionate prin crearea si dezvoltarea unor burse de produse agricole, a unor sisteme de informare de piata si prin imbunatatirea canalelor de comercializare si coordonarii dintre procesatorii de produse agricole/lanturile de supermarket-uri si agricultori, prin intermediul grupurilor de producatori, incheierea de contracte cu fermele sau prin tranzactii financiare structurate. Riscurile legate de eficienta activitatii pot fi si ele abordate prin imbunatatirea bazei de garantii bancare din zonele rurale, prin continuarea inregistrarii sistematice a terenurilor intravilane si extravilane, asa cum s-a si initiat prin programul national aplicat de Agentia Nationala de Cadastru si Publicitate Imobiliara (ANCPI). Facilitatile de garantare formala pot oferi la randul lor alternative de reducere a riscurilor percepute de sectorul bancar.

Fondul de Garantare a Creditului Rural
(FGCR) a fost infiintat in 1994 prin finantare PHARE, pentru a facilita accesul la credite si la alte instrumente financiare in zonele rurale, prin acoperirea unei parti din garantiile solicitate de bancile comerciale si de alti furnizori de fonduri. Fondul garanteaza credite pe termen scurt, mediu si lung, iar suma garantata acopera pana la 100% din credit. Au fost infiintate si alte facilitati de garantare a creditelor, precum Fondul National de Garantare pentru imprumuturile angajate de IMM-uri, sau Fondul Roman de Garantare pentru Creditele IMM. Avand in vedere faptul ca nu toti cei interesati isi vor putea satisface nevoia de credite apeland la banci, se mai pot face multe lucruri pentru a consolida considerabil sectorul financiar non-bancar, prin entitati precum cooperativele de credit, societatile de leasing, institutiile de microfinantare, care pot deservi oameni care, in prezent, raman in afara sectorului bancar formal. Programul National de Dezvoltare Rurala 2007-2013 18 Ministerul Agriculturii a lansat mai multe mecanisme de facilitare a accesului la credite pentru agricultura, cum este Legea 150/2003 si, mai recent, programul „Fermierul”, lansat in 2005 si avand ca scop incurajarea investitiilor pe termen lung in agricultura si in sectorul agroindustrial, precum si accelerarea absorbtiei fondurilor SAPARD, derulate prin Fondul de Credite pentru Investitii Agricole. Prin programul „Fermierul” s-au oferit lichiditati suplimentare bancilor comerciale participante, cu dobanzi subventionate (5%) si s-a permis garantarea cu utilajele achizitionate prin credit.