Masura Imbunatatirea si dezvoltarea infrastructurii legate de dezvoltarea si adaptarea agriculturii si silviculturii – PNDR

Masura Imbunatatirea si dezvoltarea infrastructurii legate de dezvoltarea si adaptarea agriculturii si silviculturii

Articole care stau la baza masurii
Articolele nr. 20 (b) (v) si 30 din Regulamentul (EC) nr. 1698/2005 Punctul 5.3.1.2.5 din Anexa II a Regulamentul (EC) nr. 1974/2006 Codul masurii 125

Motivatia sprijinului
Imbunatatirile funciare au reprezentat pentru agricultura Romaniei un adevarat scut protector, avand in vedere ca din cele 14,8 milioane ha teren agricol, 9,3 milioane ha sunt teren arabil. Astfel, secetele de lunga durata au impus amenajarea unor suprafete de cca. 3 milioane ha la irigatii. Amenajarile au fost realizate in cea mai mare parte in perioada 1970-1989. Unele amenajari au cuprins si terenuri situate la inaltimi mari fata de sursa de apa (250 – 300 m), fiind astfel mari consumatoare de energie la pomparea apei si deci neeficiente din punct de vedere economic. Zonele cele mai secetoase sunt situate in Campia Romana, Dobrogea, Podisul Moldovei. Totodata, inundatiile si excesul de umiditate al zonelor joase au impus indiguiri si desecari pe suprafete ce depasesc 3,1 milioane ha din cele 4 milioane ha necesare. Pe cca. 215 mii ha reteaua de canale de desecare a fost completata si cu o retea de drenaj inchis. Procesul de restituire a proprietatilor agricole si forestiere din ultimii 18 ani a condus la o fragmentare excesiva a proprietatilor si exploatatiilor agricole si forestiere. Infrastructura ce deservea sistemele agricole si forestiere (reteua de drumuri de acces, sistemele de imbunatatiri funciare si irigatii, sistemele de prevenire a inundatiilor etc.) concepute in cea mai mare masura in perioada economiei planificate nu mai sunt adaptate noilor structuri de exploatare rezultate. In procesul de restructurare si reforma o parte importanta din infrastructura existenta fie nu a mai putut fi adaptata si a fost abandonata, fie a ramas fara utilizare ca urmare a neadaptarii la noile structuri si in multe situatii s-a deteriorat sau a fost vandalizata.
In consecinta, in ultimii ani Guvernul roman impreuna cu administratorii si utilizatorii acestei infrastructuri au incercat diferite solutii de adaptare a infrastruturii la noua structura agricola si forestiera. Folosirea eficienta a infrastructurii utilizabile reclama investitii nu numai pentru adaptare la noile structuri dar si pentru modernizare si dezvoltare.
Oportunitatile dezvoltarii economice sunt, in acest moment, limitate in zonele rurale ale Romaniei, in pofida existentei unui potential important in agricultura. Lipsa unei infrastruturi adecvate contribuie la aceasta limitare. Secetele, inundatiile si alte probleme legate de clima au un impact semnificativ asupra stabilitatii productiei si a securitatii alimentare nationale. In Romania, datorita conditiilor climatice, irigatiile reprezinta o completare absolut necesara precipitatiilor in vederea diminuarii deficitului de apa din sol pentru a asigura conditii optime de dezvoltare a culturilor, reprezentand, de asemenea, o veriga tehnologica in cresterea plantelor. Astfel, irigatia reprezinta un input pentru productia agricola, iar prin practicarea irigatiei producatorul agricol isi imbunatateste competitivitatea si are siguranta unei productii ridicate si relativ stabile de la an la an. Investitiile in infrastructura de irigatie, pe langa impactul favorabil asupra mediului (reducerea riscului la seceta, combaterea aridizarii, reducerea pierderilor de apa prin infiltratii – cu consecinte negative asupra apei freatice si solului) conduc la reducerea consumului de resurse energetice si de apa.
Procesul de reforma a sectorului agricol si forestier a inclus si masuri de restructurare a modului de administrare si utilizare a infrastruturii existente, astfel: infrastructura nationala de irigatii si imbunatiri funciare a fost pastrata in proprietatea si administrarea statului pana la un anumit nivel, iar infrastructura intermediara si finala a fost transferata in proprietatea si administrarea utilizatorilor finali (fermierilor) organizati in structuri asociative denumite Organizatii de Utilizatori de Apa pentru Irigatii – OUAI si Federatii de Organizatii de Utilizatori de Apa pentru Irigatii (FOUAI). Infrastructura mare (acumularile de apa, canalele magistrale, statiile de pompare etc.) au ramas in proprietatea statului, fiind administrate de catre Administratia Nationala de Imbunatatiri Funciare-ANIF. Operatiunile si activitatile finantate prin aceasta masura vor sprijini infrastructura care face obiectul proiectelor de reabilitare si care este in proprietatea si administrarea OUAI si/sau FOUAI, compusa din: prize de apa, statii de pompare (inclusiv reteaua electrica de alimentare a acestora cu energie), canale de transport si de distributie a apei, reteaua de conducte subterane etc., precum si infrastructura de desecare si drenaj, combaterea eroziunii solului si aparare impotriva inundatiilor.
Aceste organizatii si federatii (OUAI) sunt persoane juridice de utilitate publica, fara scop patrimonial, ce se constituie si functioneaza in conformitate cu Legea nr. 138/2004 a imbunatatirilor funciare si care administreaza infrastructura de imbunatatiri funciare in interesul utilizatorilor de teren.

In acest scop s-au constituit pana in prezent 315 organizatii de imbunatatiri funciare (OIF), din care: 309 de organizatii ale utilizatorilor de apa pentru irigatii (OUAI), 4 organizatii de desecare – drenaj si 3 organizatii cu activitate de irigatii si de desecare. Suprafata totala utilizata de aceste organizatii este de 775.000 hectare, defalcata astfel:
Tipul de infrastructura Suprafata pe tipul de amenajare – ha -
Irigatii 745.430
Desecari 29.075
Irigatii si desecari 7.047 (irigatii) 5.355 (desecari)
In afara de aceasta problema a adaptarii infrastructurii existente la noile structuri agricole si forestiere, competitivitatea sectorului agricol si forestier este in mare masura afectata de subdezvoltarea infrastruturii astfel ca sectoarele raman vulnerabile conditiilor climatice (alternarea situatiilor de seceta cu inundatiile frecvente), cu efecte economice insemnate asupra viabilitatii economice a fermelor. In contextul incalzirii globale aceasta problema devine mult mai acuta. Analizand situatia suprafetelor amenajate pentru irigatii si gradul de folosire a irigatiilor se constata o medie anuala de 424 mii hectare utilizate pentru irigatii. Gradul anual de utilizare a celor 867 mii hectare pregatite sa functioneze a variat anual intre 10 si 67% din aceasta suprafata in perioada 1990-2007.
In ultimii ani nu s-au efectuat investitii in reabilitarea/modernizarea sistemelor de irigatii predate utilizatorilor finali, ci numai cheltuieli (minime si de cele mai multe ori insuficiente) pentru intretinerea si reparatia anuala a unor sisteme si anume acelea in care s-au inregistrat cereri de apa din partea fermierilor.
In prezent se deruleaza un proiect pilot privind reabilitarea si reforma sectorului de irigatii, finantat dintr-un imprumut de la Banca Internationala pentru Reconstructie si Dezvoltare, prin care se realizeaza reabilitarea pentru irigatii a 50.000 ha in amenajarile Sadova – Corabia si Nicoresti – Tecuci si 100.000 ha in amenajarile Terasa Viziru, Terasa Brailei, Terasa Covurlui, Fantanele Sag si Semlac Pereg. Aceasta suprafata reprezinta cca. 20 % din suprafata care se afla in administrarea organizatiilor utilizatorilor de apa pentru irigatii.
Strategia de modernizare si reabilitare a infrastructurii de imbunatatiri funciare vizeaza in primul rand reabilitarea infrastructurii existente, economisirea resurselor de apa si eficientizarea sistemului de irigatii. In acest scop prioritate se va acorda reabilitarii si modernizarii sistemelor existente.
Pentru evitarea, prin interventia acestei masuri, a unor eventuale impacte de mediu negative sau contradictorii fata de obiectivele Axei 2, toate proiectele contractate trebuie sa aiba avizele de mediu cerute de lege. De mentionat ca aceste avize tin cont si de obiectivele retelei comunitare de arii protejate Natura 2000. Mai mult, in ceea ce priveste irigatiile si drenajele, se sprijina doar modernizarea/reabilitarea sistemelor existente (sisteme care au fost luate in calcul in momentul desemnarii siturilor Natura 2000 si care nu pot conduce la modificari majore in ceea ce privesteconditiile de mediu, ci mai mult la eficientizarea – inclusiv energetica, a mijloacelor cu care se realizeaza irigatiile sau drenajele) si se considera eligibile doar proiectele care vizeaza sistemele de irigatii viabile din punct de economic – astfel incat o scadere cu 10% a pierderilor de apa dupa realizarea investitiei este un obiectiv ambitios. In ceea ce priveste infrastructura de acces in ferme si in padure (rutiera si feroviara), aceasta vizeaza lucrari la scara mica, dar pentru care de asemenea trebuiesc prezentate la Agentia de plata avizele de mediu cerute de legislatia in vigoare.
Densitatea scazuta a retelei de drumuri forestiere are ca rezultat o serie de actiuni cu efecte nefavorabile, cum sunt: concentrarea taierilor in zonele apropiate cailor de acces, aplicarea necorespunzatoare a tratamentelor si cresterea costurilor si consumurilor de energie la lucrarile de cultura si exploatare.
Accesibilitatea padurilor tarii este redusa, avand in prezent un indice de densitate de 6,53 metri liniari/hectar, care este sub densitatea din tarile europene cu sector forestier bine dezvoltat (30-35 metri liniari /hectar). Tinta fixata pentru perioada 2007-2010, conform Studiului pentru cresterea accesibilitatii la fondul forestier national, realizat de Institutul de Cercetari si Amenajari Silvice din anul 2006, este atingerea unui indice de densitate de 7,16 ml/ha.
Dezvoltarea retelei de drumuri forestiere pana la atingerea acestei densitati este necesara in vederea cresterii competitivitatii activitatilor din domeniul forestier si a reducerii impactului negativ asupra mediului inconjurator, determinat de lucrarile de exploatare si transport a lemnului pe distante mari intre parchetul de exploatare si drumul forestier. Dezvoltarea infrastructurii in sectorul forestier va duce la integrarea in circuitul economic a unei suprafete semnificative de paduri care sunt greu accesibile sau inaccesibile in acest moment.
Drumurile forestiere constituie cea mai mare parte a retelei de transport utilizata in silvicultura romaneasca, insa nu singura. Funicularele sunt folosite uneori in cazul unor cantitati mari de material lemnos de recoltat intr-o perioada scurta de timp, in zone inaccesibile. Mai mult, exista anumite regiuni si vai in Romania, cum ar fi Valea Vaserului din judetul Maramures, unde caile ferate forestiere sunt singurul mijloc de transport, si care sunt inca in folosinta in silvicultura. Aceasta masura isi propune acordarea sprijinului financiar pentru diferite mijloace de transport, cu conditia ca utilitatea lor sa fie demonstrata.
Varietatea mare de relief, corelata cu substratul litologic specific spatiului rural romanesc induce un grad mare de torentialitate in cuprinsul bazinelor hidrografice. La aceasta data in paduri sunt in functiune 2.370 km de albie corectata. Conform studiilor intocmite, lungimea retelei hidrografice torentiale se ridica la 29.000 km, din care 2.372,42 km a fost amenajata pana in 2006, alti 1.630 km de albii necesitand lucrari complexe de corectarea torentilor pana in 2020. Lucrarile de amenajare a bazinelor hidrografice, cum sunt barajele, digurile si canalele, propuse pentru sprijin prin aceasta masura, pot, cu conditia sa fie completate de masuri de gospodarire durabila a padurilor in zona montana, sa reduca semnificativ nivelul pagubelor cauzate de cursurile de apa torentiale asupra sectorului forestier si a altor activitati din zonele rurale.
Strategia Guvernului prevede introducerea de masuri de comasare si reparcelare a suprafetelor agricole si forestiere. Cadrul legislativ si administrativ pentru indeplinirea acestui obiectiv nu este inca finalizat. Dupa finalizarea acestuia, Romania considera oportuna introducerea in PNDR a unor activitati si operatiuni care sa sprijine procesul de comasare si reparcelare. Detaliile acestora vor fi stabilite si introduse printr-o amendare ulterioara a Programului in 2010.

Obiectivele masurii
Obiective generale
Adaptarea infrastructurii agricole si forestiere la noile structuri de proprietate aparute ca urmare a procesului de restituire a proprietatilor in vederea cresterii competitivitatii sectorului agricol si forestier.
Masura va cuprinde doua submasuri pentru care se detaliaza elementele specifice, dupa cum urmeaza:
Submasura 125 a “Imbunatatirea si dezvoltarea infrastructurii legate de dezvoltarea si adaptarea agriculturii”
Obiective specifice
• Cresterea eficientei activitatii agricole prin imbunatatirea aprovizionarii cu input-uri si o mai buna valorificare a produselor rezultate;
• Diminuarea riscului si incertitudinii in agricultura prin reducerea incidentei fenomenelor naturale (seceta, inundatii, eroziunea solului etc.);
• Ameliorarea calitatii mediului si diminuarea surselor de poluare.
Obiective operationale
• Construirea si/sau modernizarea infrastructurii agricole: drumurile de acces si drumurile agricole de exploatatie, lucrarile de corectare a torentilor, situate in fondul funciar agricol;
• Modernizarea si/sau retehnologizarea sistemelor de irigatii si a altor lucrari de imbunatatiri funciare (drenaje, lucrari de aparare impotriva inundatiilor etc.);

Domeniul de actiune
Actiunile sprijinite in cadrul acestei sub-masuri sunt:
• imbunatatirea accesului la exploatatiile agricole;
• construirea si modernizarea drumurilor de exploatatie care sa asigure accesul public la exploatatiile agricole;
• modernizarea si/sau retehnologizarea sistemelor de irigatii;
• modernizarea si/sau retehnologizarea sistemelor de desecare si drenaj;
• lucrari de corectare a torentilor situati in fondul agricol.

Descrierea tipului de operatiuni
Sprijinul prevazut in cadrul acestei sub- masuri va fi acordat pentru:
a. construirea, extinderea si modernizarea infrastructurii de exploatare si de acces a exploatatiilor agricole;
b. modernizarea si/sau retehnologizarea sistemelor existente de irigatii aflate in proprietatea si/sau administrarea OUAI/FOUAI si a altor lucrari de imbunatatiri funciare;
c. lucrari de corectarea torentilor situate in fondul funciar agricol.

Descrierea tipului de beneficiari
a) Organizatii/federatii de utilitate publica25 ale proprietarilor/detinatorilor de terenuri agricole constituite in conformitate cu legislatia in vigoare;
b) Consilii locale si asociatii ale acestora;

Tipuri de investitii si cheltuieli eligibile
(i) Infrastructura rutiera agricola – construirea si/sau modernizarea drumurilor de acces, poduri si podete, drumurilor agricole de exploatatie;
(ii) Sisteme de irigatii – modernizare si/sau retehnologizare26 inclusiv lucrari pentru statiile de pompare, de contorizare;
(iii) Sisteme de desecare si drenaj si alte lucrari de imbunatatiri funciare – modernizare si/sau retehnologizare;
(iv) Lucrari de corectare a torentilor, situate in fond funciar agricol – constand in construirea si/sau modernizarea barajelor, digurilor, canalelor sau alte asemenea lucrari.
Cheltuielile pentru proiectare realizate inainte de aprobarea proiectului, incluzand studiu de fezabilitate, memoriu justificativ, studii hidrologice si/sau hidro-geologice, proiectele tehnice se suporta din sprijinul acordat prin masura si nu pot depasi 10% din valoarea eligibila a proiectului.

Investitii neeligibile:
i. Investitiile de infrastructura care primesc finantari din alte fonduri nationale si/sau externe27.
ii. Investitiile pentru infrastructura realizate de beneficiarii masurii 121 si masurii 322 din PNDR.

Costuri neeligibile (lista indicativa):
i. Costurile cu intretinerea, reparatiile si exploatarea;
ii. TVA-ul, cu exceptia TVA-ului nerecuperabil, in cazul in care este in mod real si definitiv suportat de catre beneficiari, altii decat persoanele neimpozabile, conform art. 71 (3) lit. a) din Regulamentul Consiliului nr. 1698/2005;
iii. Comisioane bancare, costurile garantiilor si cheltuieli similare;
iv. Proiectele de infrastructura agricola care nu prezinta caracteristicile de calitate si care nu sunt in conformitate cu Normativele de proiectare;
v. Costuri de schimb valutar, taxe si pierderi ocazionate de schimburile valutare asociate contului Euro APDRP.

Conditiile minime pentru acordarea sprijinului:
(i) Beneficiarii, cu exceptia autoritatilor locale, trebuie sa fie inregistrati in Registrul national al organizatiilor de imbunatatiri funciare;
(ii) Beneficiarii sa prezinte acceptul scris al tuturor detinatorilor de teren (persoane fizice si juridice) care sunt implicati in proiect;
(iii) Proiectul se incadreaza in prioritatile propuse prin Planul de Urbanism General (PUG);
(iv) Beneficiarii trebuie sa dovedeasca ca au un contract multianual in vigoare incheiat cu prestatorul de servicii de imbunatatiri funciare pentru furnizarea de apa si energie electrica;
(v) Beneficiarii vor prezenta aprobarea adunarii generale a organizatiei/federatiei pentru investitia solicitata;
(vi) Investitiile vor fi realizate in amenajari viabile din punct de vedere economic sau care pot deveni viabile prin reabilitare sau modernizare;
(vii) Beneficiarii vor prezenta studiul de fezabilitate care va cuprinde si elemente de calcul ale eficientei economice*;
(viii) Beneficiarii vor face dovada ca au initiat procedurile pentru obtinerea avizelor si acordurilor conform legislatiei in vigoare, necesare realizarii investitiei in cadrul proiectului. Pentru toate tipurile de investitii, potentialii beneficiari trebuie sa obtina acordul de mediu in conformitate cu legislatia nationala. In anumite situatii mentionate in legislatie, acordul de mediu este insotit obligatoriu de studiul de impact de mediu, asa cum se prezinta la punctul 5.2. din PNDR;
(ix) Beneficiarii trebuie sa faca dovada ca detin sau au in curs de achizitionare echipamente de udare pentru minim 50% din suprafata;
(x) Beneficiarii trebuie sa prezinte angajamentul ca vor intretine si/sau repara infrastructura agricola care beneficiaza de sprijin.

Criterii de selectie
Criteriile de selectie a proiectelor pentru irigatii si alte lucrari de imbunatatiri funciare sunt urmatoarele:
• Proiectele de irigatii la care infrastructura primara de irigatii a fost deja modernizata sau are un proiect de modernizare, precum si proiectele de irigatii la care sistemul de irigatii din aval a fost modernizat sau are un proiect de modernizare;
• Proiecte de irigatii in zonele cu incidenta crescuta a secetei;
• Proiecte cu grad de utilizare a suprafetei de udare cat mai ridicat.
Criteriile de selectie a proiectelor pentru infrastructura de acces:
• Proiecte pentru cai de acces cu rol multiplu;
• Proiecte ce deservesc o suprafata agricola cat mai mare;
• Cai de acces proiectate in urma unui plan de comasare si reparcelare;
• Proiecte de rute alternative pentru preluarea traficului agricol de pe drumurile europene, nationale si judetene.
Toate proiectele eligibile vor fi punctate in acord cu criteriile de selectie mai sus mentionate. Sistemul de selectie este cel prevazut la subcapitolul 5.2.4 „Procedura de selectie”.

Submasura 125 b “Imbunatatirea si dezvoltarea infrastructurii legate de dezvoltarea si adaptarea silviculturii”

Obiective specifice
• Dezvoltarea infrastructurii padurii in vederea asigurarii competitivitatii sectorului forestier; • Diminuarea riscului incidentei fenomenelor naturale periculoase asupra padurii.

Obiective operationale
• Construirea si/sau modernizarea infrastructurii forestiere (drumuri forestiere, cai ferate forestiere si funiculare); • Lucrari de corectarea torentilor in paduri.

Domeniul de actiune
Actiunile sprijinite in cadrul acestei sub-masuri sunt:
- crearea accesului la padurile din zone cu accesibilitate redusa ;
- modernizarea drumurilor forestiere si a cailor ferate forestiere;
- lucrarile de corectarea torentilor din bazinele hidrografice torentiale situate in padure

Descrierea tipului de operatiuni
Sprijinul prevazut in cadrul acestei masuri va fi acordat pentru:
a. construirea, extinderea si modernizarea drumurilor forestiere; b. lucrari de corectarea torentilor situate in padure.

Descrierea tipului de beneficiari
a) Proprietari/detinatori privati de padure si asociatiile acestora; b) Consilii locale si asociatii ale acestora detinatoare de padure; c) Administratorul fondului forestier de stat – Regia Nationala a Padurilor Romsilva, persoana juridica care administreaza fondul forestier proprietate publica a statului, ce functioneaza pe baza de gestiune economica si autonomie financiara;

Tipuri de investitii eligibile
a. Infrastructura rutiera forestiera – construirea si/sau modernizarea drumurilor de acces, poduri si podete, lucrari de aparare – consolidare, lucrari de siguranta circulatiei (parapeti), semnalizare si avertizare;
b. Infrastructura feroviara forestiera – construirea si modernizarea modernizarea terasamentelor si calea de rulare, poduri si podete, lucrari de aparare – consolidare, tunele, lucrari de semnalizare si avertizare;
c. Instalatii de transport pe cablu (funiculare);
d. Lucrari de corectare a torentilor, situate in padure – constand in construirea barajelor, digurilor, canalelor sau alte asemenea lucrari.
Cheltuielile pentru proiectare realizate inainte de aprobarea proiectului, incluzand studiu de fezabilitate, memoriu justificativ, studii hidrologice si/sau hidro-geologice, proiectele tehnice se suporta din sprijinul acordat prin masura si nu pot depasi 10% din valoarea eligibila a proiectului.

Investitii neeligibile:
i. Investitiile de infrastructura care primesc finantari din alte fonduri nationale si/sau externe28
ii. Investitiile pentru infrastructura realizate de beneficiarii masurii 322 din PNDR.

Costuri neeligibile (lista indicativa):
i. Costurile cu intretinerea, reparatiile si exploatarea;
ii. TVA-ul, cu exceptia TVA-ului nerecuperabil, in cazul in care este in mod real si definitiv suportat de catre beneficiari, altii decat persoanele neimpozabile, conform art. 71 (3) lit. a) din Regulamentul Consiliului nr. 1698/2005;
iii. Comisioane bancare, costurile garantiilor si cheltuieli similare;
iv. Lucrarile care nu au acceptul scris al tuturor proprietarilor terenului (persoane fizice si juridice);
v. Proiectele de infrastructura forestiera care nu prezinta caracteristicile de calitate si care nu sunt in conformitate cu Normativele de proiectare;
vi. Costuri de schimb valutar, taxe si pierderi ocazionate de schimburile valutare asociate contului Euro APDRP.

Conditiile minime pentru acordarea sprijinului:
(i) Beneficiarii investitiilor trebuie sa faca dovada detinerii terenului aferent investitiei;
(ii) Beneficiarii pentru modernizarea drumurilor trebuie sa faca dovada ca respectivele drumuri apartin acestora ;
(iii) Beneficiarii vor face dovada ca au studiu de fezabilitate intocmit si ca au initiat procedurile pentru obtinerea avizelor si acordurilor conform legislatiei in vigoare, necesare realizarii investitiei in cadrul proiectului. In anumite situatii mentionate in legislatie, este obligatoriu studiul de impact de mediu, asa cum se prezinta la punctul 5.2. din PNDR.
(iv) Beneficiarul trebuie sa se angajeze ca vor intretine obiectivele de investitii prevazute in proiect pe toata durata de functionare a acestuia.
(v) Proiectele pentru investitii situate in siturile Natura 2000 sunt eligibile pentru finantare doar daca sunt insotite de studii de impact. Aceste proiecte trebuie sa corespunda obiectivelor generale ale planului de management a sitului.

Criterii de selectie
Criteriile de selectie a proiectelor sunt urmatoarele: • Tipuri de lucrari: prioritate vor avea drumurile forestiere, apoi funicularele, apoi lucrarile de corectarea torentilor, apoi caile ferate forestiere; • Zona geografica (altitudinea): prioritate vor avea proiectele referitoare la zonele montane, apoi cele din zonele de deal, si apoi cele din zonele de campie; • Proprietatea majoritara a terenurilor forestiere servite de infrastructura: prioritate vor avea proprietarii privati si asociatiile acestora, apoi consiliile locale, si in final Regia Nationala a Padurilor; • In cazul drumurilor forestiere: prioritate vor avea drumurile care deservesc suprafata de padure cea mai mare; • In cazul lucrarilor de corectarea torentilor: prioritate vor avea bazinele torentiale cu debitul cel mai mare. Toate proiectele eligibile vor fi punctate in acord cu criteriile de selectie mai sus mentionate. Sistemul de selectie este cel prevazut la subcapitolul 5.2.4 „Procedura de selectie”.

Tipul de sprijin
Sprijin public nerambursabil.
Beneficiarii acestei masuri pot solicita Agentiei de plati plata unui avans in cuantum de pana la 20% din ajutorul public pentru investitii, conform articolului 56 din Regulamentul (CE) nr. 1974/2006 privind regulile de aplicare ale Regulamentului Consiliului (CE) nr. 1698/2005 privind acordarea sprijinului pentru dezvoltare rurala din FEADR, iar plata este conditionata de constituirea unei garantii bancare sau a unei garantii echivalente, corespunzatoare unui procent de 110% din valoarea avansului.
In cazul beneficiarilor publici, Agentia de plati poate accepta beneficiarului drept garantie un angajament scris, emis de catre autoritatea ierarhic superioara, prin care aceasta se angajeaza la plata sumei de garantare in cazul in care nu se indeplinesc conditiile in care a fost acordat avansul.
Potentialii beneficiari ai acestei masuri au la dispozitie facilitatile financiare conform pachetului de acte normative pentru creditarea si garantarea investitiilor, care este in vigoare pana in anul 2009, in special pentru asigurarea cofinantarii proiectelor realizate din fondul SAPARD, intitulat Programul „Fermierul” care a constituit principalul instrument pentru cresterea absorbtiei fondurilor de pre-aderare. Aceste scheme de ajutor vor continua pana la sfarsitul anului 2009 cand isi inceteaza existenta. Din anul 2010 programul va fi amendat si se vor introduce operatiuni de inginerie financiara sustinute prin FEADR sub forma schemelor de garantare in vederea inlocuirii schemelor actuale.
Continutul exact al acestor scheme, resursele financiare alocate din FEADR si detaliile privind implementarea acestora vor fi introduse printr-o modificare a programului in anul 2010. Sprijinul acordat in cadrul acestei masuri pentru operatiunile prevazute la art. 36 din Tratatul de Instituire a Comunitatii Europene nu poate fi cumulat cu niciun alt ajutor de stat in intelesul art. 87 (1) din Tratat, sau cu alta contributie a statului membru, daca o astfel de cumulare ar conduce la depasirea intensitatii maxime a sprijinului stipulata de Regulamentul (CE) nr. 1698/2005. Verificarea respectarii intensitatii maxime a ajutorului se va face inaintea semnarii contractului de finantare.
In vederea evitarii dublei finantari, Agentia de plati va verifica inaintea semnarii contractului de finantare toate proiectele de investitii realizate in cadrul acestei masuri si care ar putea beneficia de acelasi tip de sprijin in cadrul altor masuri din PNDR.

Finantare
Alocarea financiara a masurii pentru perioada 2007-2013 este de :
Cost total: 595.096.737 Euro
Cost public: 476.077.390 Euro
Sprijinul public (comunitar si national) acordat in cadrul acestei masuri este de:
• 100% din totalul cheltuielilor eligibile pentru investitiile de utilitate publica care deservesc intreaga comunitate.
Ajutorul public acordat pentru un proiect de investitie nu va putea depasi 1.000.000 Euro/proiect, iar pentru drumurile forestiere si lucrarile de corectare a torentilor, situate in fondul agricol si forestier, nu va putea depasi 1.500.000 Euro/proiect.
• 75% din totalul cheltuielilor eligibile pentru investitiile de utilitate publica, care deservesc o parte din comunitate. In acest caz, ajutorul public acordat nu va putea depasi 750.000 Euro/proiect.