Descrierea si analiza disparitatilor cu privire la furnizarea serviciilor in spatiul rural – PNDR

Zonele rurale din Romania sunt afectate de lipsa semnificativa a infrastructurii si a deficientelor acesteia care afecteaza atat dezvoltarea economica, cat si calitatea vietii. Cele mai importante nevoi sunt legate de:

Drumuri

In mediul rural, drumurile constituie ruta de transport cea mai importanta, dar calitatea, si in general, dezvoltarea acestora si a traficului este inca departe de a indeplini standardele europene. Doar jumatate dintre comune au acces direct la reteaua de drumuri iar din acest motiv se poate spune ca reteaua de drumuri actuala deserveste doar 3/5 din totalul populatiei rurale. Mai mult de 25% dintre comune nu pot utiliza drumurile in perioadele cu precipitatii (Studiu Banca Mondiala, 2004). Programul National de Dezvoltare Rurala 2007-2013 45 In 2005, drumurile publice in Romania acopereau o suprafata de 79.904 km, iar dintre acestea 80% reprezentau drumuri judetene si drumuri comunale. Lucrarile efectuate in ultimii ani s-au concentrat in special pe reparatii si modernizari ale retelei de drumuri nationale. Resursele financiare limitate au facut ca drumurile judetene si comunale sa fie serios neglijate, iar calitatea si gradul lor de utilizare au scazut dramatic. Doar 10,6% din drumurile judetene si drumurile comunale au fost modernizate, dintre care 30,7% au fost acoperite cu imbracaminti rutiere usoare (INS, Anuarul Statistic al Romaniei, 2006). In ceea ce priveste situatia drumurilor comunale, la nivelul judetelor (NUTS 3) se inregistreaza un nivel scazut de modernizare (doar 3,41% din drumurile comunale sunt modernizate), fapt ce aduce repercusiuni asupra dezvoltarii activitatilor productive si a schimburilor comerciale. Ponderea drumurilor comunale in total drumuri publice, la nivel de judet variaza intre 11% in judetul Calarasi si 53% in judetul Buzau. Din totalul drumurilor comunale un procent foarte mic este reprezentat de drumurile comunale modernizate, variind intre 0,28% in judetul Harghita si 25,15% in judetul Olt (5 dintre judete – Botosani, Buzau, Covasna, Tulcea si Vrancea nu au drumuri comunale modernizate) (Sursa: rezultate obtinute pe baza datelor INS 2006 ).

Alte dificultati in mediul rural sunt legate de accesarea serviciilor medicale si educationale, accesul populatiei rurale la educatia de baza si la serviciile de sanatate este impiedicat de serviciile de transport deficitare, cu un impact negativ asupra fluxului urban – rural al medicilor si profesorilor. Drumurile adecvate reprezinta o conditie esentiala pentru dezvoltarea economica, pe langa celelalte domenii ale dezvoltarii umane si sociale.

Alimentarea cu apa potabila

Asigurarea unei retele de apa potabila curenta reprezinta o alta problema majora ce conditioneaza calitatea vietii si dezvoltarea activitatilor economice in spatiul rural. Doar 33% dintre locuitorii mediului rural (3,4 milioane de locuitori) au acces la reteaua publica de apa, iar in ceea ce priveste reteaua de apa calda situatia este mult mai critica (MMDD 2004). Dat fiind acest lucru, majoritatea gospodariilor (70%), folosesc fantanile pentru consumul de apa. In 2003, 43,6% din lungimea totala a retelelor de alimentare cu apa potabila se afla in zonele rurale, iar 56,4% in zonele urbane.

Reteaua publica de canalizare

Reteaua publica de canalizare este inca intr-o faza incipienta in mediul rural, la sfarsitul anului 2004, 373 de comune (10% din totalul populatiei rurale) beneficiau de o retea de canalizare. (INS Anuarul Statistic al Romaniei, 2006). Diferentele dintre zonele urbane si cele rurale sunt foarte mari in ceea ce priveste infrastructura de canalizare. In 2003, 93,2% din lungimea conductelor traversa orasele si doar 6,8% satele.

Gestionarea deseurilor

In mediul rural, in general, serviciile pentru gestionarea deseurilor sunt slab dezvoltate sau chiar inexistente in unele localitati. De regula, transportul la locurile de depozitare se efectueaza in mod individual de catre generatori. O mica parte dintre localitatile rurale si in special acele localitati rurale situate in vecinatatea centrelor urbane sunt deservite de servicii organizate numai pentru gestionarea deseurilor. Pe langa depozitele de deseuri municipale din zona urbana, in Romania s-au identificat 2.686 spatii de depozitare in zona rurala cu o suprafata de cel mult un hectar. Inchiderea si ecologizarea depozitelor rurale se vor realiza pana la 16 iulie 2009, odata cu extinderea serviciilor de colectare a deseurilor si la nivel rural, realizarea sistemului de transport, transfer si deschiderea depozitelor zonale.

Energie electrica

In spatiul rural, conectarea la reteaua publica de alimentare cu energie electrica ramane o problema. In Romania exista un numar de 37.977 de gospodarii amplasate in 1.772 de localitati rurale partial electrificate si 3.327 de gospodarii situate in 121 de localitati neelectrificate (MIRA-2007).

Energia termica

Serviciile de alimentare cu energie termica sunt limitate in spatiul rural, doar 0,5% din totalul energiei termice fiind distribuita in aceste zone, datorita faptului ca multe dintre uzinele care produceau aceasta energie si o distribuiau satelor din apropiere si-au redus activitatea sau au renuntat la furnizarea acestor servicii. Prin urmare, la nivel national doar 26 de localitati rurale beneficiaza de acest serviciu. (Prelucrare date INS 2005) In ceea ce priveste incalzirea prin centrala termica, doar 2,4% dintre gospodariile din mediul rural beneficiaza de acest serviciu, in timp ce 89% dintre gospodarii utilizeaza sobe pe baza de lemn, carbune, petrol. (INS, 2005).

Accesul la internet

Actualmente, in zonele rurale accesul la internet este foarte limitat, de acesta beneficiind, in special, doar unele institutii publice; Deoarece este nevoie sa se imbunatateasca competitivitatea in aproape toate domeniile de activitate si pentru ca exista probleme de productivitate in economia rurala, precum si in ceea ce priveste facilitarea accesului pe piata si la informatie, este esential sa existe acces la internet prin cablu in cat mai multe zone rurale. Infrastructura de conexiune la internet in banda larga (broadband) este o problema interdependenta de infrastructura de baza din spatiul rural.

Educatie si formare

Capitalul uman prezinta importanta deosebita pentru dezvoltarea rurala.
Dezvoltarea rurala si diversificarea economiei rurale depind de nivelul educatiei, al cunostintelor si calificarii. Desi imbunatatirea si mentinerea unui nivel adecvat al infrastructurii de baza este un element important in dezvoltarea socio-economica a mediului rural, formarea profesionala reprezinta „motorul”, pentru o buna dezvoltare.

Educatia si formarea sunt esentiale pentru comunitatile rurale, dar in ceea ce priveste infrastructura scolara exista discrepante evidente.
Desi se poate spune ca numarul de scoli din mediul rural, depaseste necesitatile populatiei, calitatea educatiei este redusa, pe de o parte din cauza slabei dotari a infrastructurii educationale, iar pe de alta parte, datorita nivelului de pregatire/experienta al profesorilor. Cele mai multe dintre scoli au nevoie de renovari, mobilier, utilitati de baza si material didactic. Infrastructura si facilitatile aferente educatiei profesionale si educatiei primare constituie instrumente importante pentru conversia fortei de munca agricole in forta de munca non-agricola. Structurile de invatamant profesional si primar sunt esentiale pentru reconversia profesionala a lucratorilor agricoli, deoarece majoritatea agricultorilor au doar cunostinte elementare de mecanica sau din alte domenii tehnice.

Nivelul scazut de instruire se reflecta in calitatea fortei de munca din mediul rural, fiind un factor restrictiv pentru dezvoltarea economica din aceasta zona. Diversificarea activitatilor economice nu este sustinuta de lucratori cu formare sau experienta specifica diverselor tipuri de meserii, deoarece sistemul educational nu a fost adaptat cerintelor specifice din mediul rural.

Institutiile de invatamant din spatiul rural, reprezentate de gradinite, unitati primare si gimnaziale sunt slab dotate in ceea ce priveste materialul tehnic si didactic. Tehnologia IT si echipamentele hardware si softeware sunt rar intalnite in cadrul scolilor din spatiul rural in timp ce echipamentul necesar formarii profesionale sau pentru ucenici este invechit sau lipseste. O problema suplimentara o constituie dificultatea de a atrage personal calificat in zonele rurale. In general, se poate spune ca, in zonele rurale, educatia este chiar mai slaba calitativ decat in cele urbane, din cauza problemei permanente a finantarii.

In ceea ce priveste numarul gradinitelor de copii acesta era la nivelul anului 2005 de 1526 din care 218 in mediul rural ( INS Caietul Statistic – Invatamant prescolar 2006).

De asemenea unitatile de invatamant primar si gimnazial din mediul rural reprezentau 73,9% din numarul total de scoli la nivel national (prelucrare date INS 2005).

Pe parcursul perioadei analizate, numarul institutiilor de invatamant din mediul rural a scazut, ca o consecinta a restructurarii sistemului de educatie si a lipsei profesorilor calificati. Nivelul de instruire Programul National de Dezvoltare Rurala 2007-2013 47 este scazut, datorita prezentei reduse la cursuri, fapt care a contribuit la regruparea scolilor mici si la reducerea numarului acestora.

In ceea ce priveste gradul de participare al indivizilor la procesul educational, in anul scolar 2005 – 2006, un procent de 31,3% din populatia totala inscrisa in sistemul de invatamant a studiat in zonele rurale. Ponderea populatiei rurale cu nivel superior de educatie reprezinta 1,8% din totalul populatiei cu varsta de 15 ani si peste, fiind o consecinta a nivelului scazut de acces si a veniturilor insuficiente. (INS 2005)

Cu privire la formarea continua in mediul rural, ponderea populatiei adulte cu varsta cuprinsa intre 25 – 64 de ani care participa la educatie si formare, a inregistrat o crestere de la 0,2% in anul 1998 la 0,5% in anul 2005. Totusi, fata de mediul urban, care inregistra in 2005 o pondere de 2,3%, acest indicator se situeaza la un nivel inferior. In termenii unei abordari regionale, acest indicator variaza intre 0,3% in Regiunea de Sud-Vest si Regiunea de Vest si 0,8% in Regiunea Centrala (INS 2005). Media populatiei din mediul rural, cu varsta cuprinsa intre 25 si 64 de ani si cu nivel de instruire mediu si superior este de 55% (INS, 2005).

In ceea ce priveste comunitatea roma aceasta detine cel mai scazut nivel de educatie din Romania. Copii care reusesc sa inceapa scoala, deseori nu promoveaza ciclul gimnazial si din acest motiv este foarte dificil ca ulterior sa-si gaseasca de lucru. Aproximativ 12% din populatia roma cu varsta cuprinsa intre 7-16 ani a parasit scoala inainte de a termina invatamantul obligatoriu si circa 18%12 nu urmeaza nici o forma de invatamant. Doar 1,04% dintre romi ajung la liceu. La aceasta se mai adauga si faptul ca in scolile unde invata populatia roma, rata repetentiei este de aproximativ 11,3%, situandu-se peste media nationala. Se apreciaza ca 38,6% din populatia de etnie roma, sunt analfabeti13. Totodata, populatia roma este una dintre grupele cele mai expuse riscului de parasire timpurie a scolii. Toate aceste aspecte duc la o slaba reprezentare pe piata muncii.

Stabilitatea veniturilor in gospodarie are un efect puternic asupra participarii la actul educativ. Copiii din familiile muncitorilor cu venituri scazute sau din familiile de pensionari sunt de doua ori mai expusi riscului de abandon scolar, comparativ cu copii din familiile cu o sursa stabila de venit. In plus, in mediul rural situatia este mai dramatica deoarece apare riscul marit de abandon al scolii de catre copiii aflati in situatiile descrise. Alte motive ale abandonului scolar, constatate in special in randul copiilor din comunitatile rurale montane sunt: saracia extrema, lipsa mijloacelor de transport si slaba motivatie cu privire la castigul economic ca rezultat al educatiei. Slaba calitate a educatiei in zonele rurale, datorata lipsei de personal didactic calificat, actioneaza, de asemenea, ca un factor demotivant.

Alte servicii

Furnizarea si accesul la serviciile medicale reprezinta o problema cheie pentru asigurarea unei mai bune calitati a vietii in comunitatie rurale si pentru dezvoltarea economica si sociala a zonelor ruale. In acelasi timp, zonele rurale, mai ales cele cu populatie dispersata, reprezinta provocari unice pentru gestionarea si utilizarea serviciilor. Este nevoie, de asemenea, sa se imbunatateasca sprijinul comunitar pentru grupurile vulnerabile, cum ar fi varstnicii, mai ales cei care traiesc in locuri izolate. Problema varstnicilor din zonele rurale nu s-a bucurat de o atentie prea mare din partea partilor interesate; ca si in alte tari, acest grup are nevoie de o grija speciala, pentru care insa nu exista personal calificat disponibil. De asemenea, nivelul scazut de dezvoltare economica a generat probleme legate de existenta, calitatea si accesibilitatea serviciilor de asistenta sociala si in special in cadrul serviciilor de ingrijire temporara sau permanenta in camine pentru persoane varsnice. Astfel, in anul 2005, la nivel national, dintr-un numar total de 168 de unitati pentru asistarea adultilor doar 19 unitati reprezentau camine pentru persoane varsnice. (INS 2005). La nivelul anului 2001, in spatiul rural, existau doar 81 de case de copii (Studiu MADR).

Programul National de Dezvoltare Rurala 2007-2013 48 In anul 2005, numarul total al creselor inregistrate la nivel national a fost de 291 din care 2 situate in spatiul rural, numarul mic al acestora reflectand situatia critica in care se prezinta acest sector. In ceea ce priveste posibilitatea de desfasurare a activitatilor sportive, aceasta este limitata, data fiind prezenta redusa a unor spatii adecvate pentru practicarea acestor activitati (26 de cluburi sportive – anul 2001, Studiu MADR).

De asemenea in mediul rural parcurile, spatiile de joaca pentru copii, pistele de biciclete etc., sunt slab reprezentate, situatie prezenta si in cazul pietelor, parcarilor. In concluzie, situatia actuala a serviciilor si infrastructurii afecteaza puternic calitatea vietii in spatiul rural si constituie o piedica pentru dezvoltarea activitatilor economice