Evaluarea ex-ante – PNDR

Acest capitol sintetizeaza concluziile si recomandarile ce rezulta din evaluarea ex-ante a Programului National de Dezvoltare Rurala al Romaniei, elaborat de Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale.

Prin Programul PHARE a fost finantat „Proiectul de asistenta tehnica pentru elaborarea evaluarii exante a Programului National de Dezvoltare Rurala 2007 – 2013”, asa cum se solicita la Articolul 85 din Regulamentul Consiliului (CE) nr.1698/2005 privind sprijinul pentru dezvoltare rurala acordat prin Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurala (FEADR) si Liniile directoare ex-ante pentru Cadrul Comun de Monitorizare si Evaluare.

In urma licitatiei, contractul a fost atribuit consortiului Scanagri Denmark Consortium format din ADE s.a. – Belgia, AGROTEC S.p.A.-Italia, BRL Ingénierie – Franta, ECORYS – Olanda, Halcrow Group Ltd. – Marea Britanie, Oceanic Development – Franta, TYPSA Ingenieros Consultores – Spania. Perioada initiala de derulare a proiectului a fost septembrie 2006 – februarie 2007 si a fost prelungit pana in iunie 2007.
Totodata, consultantul a realizat si Raportul de Evaluare a Mediului conform prevederilor Directivei CE/2001/42.
O copie integrala a Raportului de Evaluare elaborat de consortiul ScanAgri Danemarca este anexat ca Anexa 3A – Raportul de evaluare ex-ante a PNDR, iar Raportul privind evaluarea strategica de mediu este anexat ca Anexa 3B – Raportul privind evaluarea strategica de mediu.
Evaluarea ex-ante a fost efectuata pe baza versiunii initiale a PNDR, care a fost amendata in urma recomandarilor evaluatorului ex-ante, si ulterior, pe baza comentariilor Comisiei. Tabelul cuprinzand recomandrile evaluatorului a fost actualizat si se regaseste la Capitolul 4, subcapitolul 4.2.2.

Obiectivele evaluarii ex ante
In conformitate cu art. 85 din Regulamentul Consiliului (CE) nr. 1698/2005, Evaluarea ex ante va fi o parte a fiecarui program de dezvoltare rurala si va viza optimizarea alocarii resurselor bugetare si imbunatatirea calitatii programului. Aceasta va identifica si va evalua:
- nevoile pe termen mediu si lung;
- obiectivele de realizat;
- rezultatele asteptate;
- cuantificarea obiectivelor, mai ales referitor la impactul situatiei de baza;
- valoarea adaugata a Comunitatii;
- luarea in considerare a prioritatilor comunitare;
- lectiile invatate din programarea anterioara;
- calitatea procedurilor pentru implementare, monitorizare, evaluare si management financiar.

Logica programarii conform Regulamentelor (CE) nr. 1085/2006 si 1698/2005, precum si toate liniile directoare si instructiunile Comisiei CE, sunt ilustrate in figura de mai jos. Aceasta programare UE a fost elaborata si imbunatatita de-a lungul anilor, dar se bazeaza pe aceleasi considerente. Aceasta logica este prezentata mai jos ca o ilustrare a principalilor pasi de urmat si a elementelor de inclus in PNDR.

Logica programarii
Evaluarea ex ante a fost realizata ca un proces interactiv intre MADR si echipa de evaluatori ex-ante, ce a debutat in septembrie 2006. Evaluatorii ex-ante au colaborat cu MADR si cu alte diferite misiuni. In ciuda acestei colaborari sustinute, evaluatorii externi sunt pe deplin responsabili de rezultatele evaluarilor si de continutul raportului ex-ante.

Structura raportului
Structura raportului tine cont de Liniile Directoare ex-ante. Capitolul 3 evalueaza situatia existenta la momentul elaborarii programului, prezinta analiza SWOT si prezinta nevoile si disparitatile. Capitolul 4 contine o evaluare a obiectivelor programului, iar capitolul 5 evalueaza masurile individuale ale PNDR. Capitolul 6 incearca sa raspunda intrebarilor legate de evaluare referitoare la eficacitatea costurilor programului si se adreseaza impacturilor asteptate pozitive si negative ale PNDR. Capitolul 7 se adreseaza intrebarilor legate de valoarea adaugata a interventiei. Capitolul 8 cuprinde structura administrativa instituita, inclusiv sistemul de evaluare si monitorizare iar reteaua rurala este evaluata in Capitolul 9. Capitolul 10 pune accent pe procesul de consultare cu cei interesati, in vreme ce capitolul 11 este dedicat Evaluarii de Mediu. Intregul raport SEA este anexat prezentului document. (Anexa 3 B – “Raportul privind evaluarea strategica de mediu SEA”).

Evaluatorii considera ca nevoile de resurse si masuri care pot fi folosite pentru solutionarea problemelor identificate nu sunt nici evidentiate, nici cuantificate. In acelasi timp insa, analiza SWOT a evidentiat urmatoarele nevoi de:
• A oferi persoanelor care parasesc agricultura, trainning adecvat in dezvoltarea de afaceri noi si de oportunitati de angajare;
• A sprijini persoanele care raman in sector de a-si creste veniturile prin cresterea eficientei, prin dobandirea de cunostinte si transfer de tehnologie;
• A dezvolta competitivitatea din sectorul agroalimentar prin incurajarea investitiilor in sectoare si produse noi;
• A dezvolta sectorul agroalimentar sa-si creasca valoarea adaugata;
• A promova initiativele prietenoase cu mediul si conservarea ;
• A ridica gradul de constientizare a fermierilor cu privire la problemele de mediu;
• A incuraja si facilita diversificarea fermelor spre activitati neagricole, a turismului de exemplu;
• A imbunatati furnizarea de servicii in mediul rural, in special in zonele cel mai putin accesibile;
• Dezvoltare a satelor;
• A crea locuri de munca in mediul rural;
• A incuraja parteneriate locale.

Evaluatorii considera ca nevoile acoperite sunt cele reale si in concordanta cu situatia din Romania.

Rezultatele scontate ale PNDR :
- un sector agricol mai competitiv, bazat pe cunostinte, care sa foloseasca tehnologii noi si sa se concentreze pe pietele in dezvoltare;
- un sector agricol si alimentar mai competitiv, care sa se concentreze pe valoare adaugata si pe inovatie pentru produsele destinate pietei interne si externe;
- o agricultura prietenoasa cu mediul;
- diversificarea activitatilor agricole in vederea furnizarii de produse si servicii pentru locuitori si turisti;
- crearea de noi afaceri bazate pe rural, care sa raspunda noilor piete;
- servicii imbunatatite si infrastructura rurala care sa sprijine economia.

Care sunt obiectivele generale, specifice si operationale, rezultatele asteptate si impactul acestora?

PNDR 2007-2013 va fi implementat intr-o perioada de schimbari semnificative pentru agricultura Romaniei de vreme ce face primii pasi pe piata UE, in conditiile efectelor reformelor PAC din aceasta perioada. De asemenea, si cresterea economica are un impact semnificativ asupra sectorului agricol si al economiei rurale, ceea ce inseamna oportunitati, dar si amenintari. Pana la sfarsitul anului 2006, fermierii romani au primit sprijin prin intermediul programelor nationale (de ex. Programul Fermierul, Programul Renta Viagera) si prin Programul SAPARD cofinantat de UE. Avand in vedere mediul competitiv in crestere dupa aderare, aspecte precum competitivitatea si economia de scara vor deveni din ce in ce mai critice pentru agricultura Romaniei. Contextul general economic si social al elaborarii PNDR 2007-2013 este mai complex decat se prevedea in 2000. Noul PNDR pune accent pe intarirea competitivitatii si pe economia de scara si in acelasi timp ia in considerare necesitatea de a proteja natura, mediul, resursele naturale, terenul si apa in mediul rural, precum si imbunatatirea calitatii vietii pentru locuitorii din spatiul rural.

PNDR-ul actual pune accent deci pe aspecte precum competitivitate, mediu, calitatea vietii, avand ca obiective generale:
- Cresterea competitivitatii sectoarelor agricol si forestier;
- Imbunatatirea mediului rural;
- Imbunatatirea calitatii vietii si diversificarea economiei rurale;
- Demararea si functionarea initiativelor de dezvoltare locala (LEADER).
Obiectivele generale sunt impartite intr-un numar de obiective strategice ce tin cont de situatia economica locala si regionala din mediul rural si provocarile ce vor urma.

Obiective cuantificate la nivelul programului
Majoritatea obiectivelor si indicatorii de baza legati de context au fost definiti si cuantificati pentru toate masurile programului. Evaluatorii considera ca ar fi recomandabil – desigur, daca acest lucru este posibil – ca datele de baza sa fie identificate pentru restul de indicatori si inserate conform modelului recomandat al fisei masurii pentru fiecare masura.

Valoarea adaugata a implicarii Comunitatii incluzand ajutorul statului
Conform Regulamentului (CE) nr.1698/2005, PNDR si PNS trebuie sa asigure coordonarea cu alte instrumente de politica agricola comuna, FEADR, FSE, FC, instrumentul de sprijin Comunitar pentru pescuit si BEI.
PNDR preliminar pentru Romania este in mod evident complementar cu alte interventii ale UE in cadrul fondurilor structurale. Obiectivele generale ale PNDR sunt in linie cu Regulamentul (CE) nr. 1698/2005 si in principiu se conformeaza Liniilor Strategice Comunitare care schiteaza principiile generale de asistenta. Complementaritatea si conformitatea sunt afirmate in PNS in termeni generali.
Din analiza masurilor individuale, a reiesit ca liniile de demarcatie nu sunt indicate in mod clar, si nu este clar daca liniile de demarcatie exista, astfel pregatite incat sa dea posibilitate potentialului beneficiar sa vada unde anume sa solicite un anumit proiect, ori in cadrul PNDR, ori in cadrul altor programe. Evaluatorii recomanda o imbunatatire a liniilor de demarcatie in PNDR, ca atare si in descrierea masurilor.

Monitorizare si evaluare
Evaluarea implementarii programului si cadrul administrativ

Cadrul administrativ

In conformitate cu cerintele Regulamentului (CE) nr.1698/2005, a fost stabilit un cadru administrativ care este descris in Capitolele 11 si 12 din PNDR. Sistemul se bazeaza pe structurile existente ale MADR, incluzand Agentia de Plati pentru Dezvoltare Rurala si Pescuit (APDRP – fosta Agentie SAPARD), Agentia de Plati si Interventie pentru Agricultura (APIA) si Directia Generala pentru Dezvoltare Forestiera si Consolidarea Proprietatii (DGDFCP). Desi a fost luata in considerare experienta din Programul SAPARD, evaluatorii considera ca o atentie sporita trebuie acordata masurilor pentru care sarcinile delegate de Autoritatea de Management (AM) catre APDRP, sunt delegate de APDRP catre APIA si DGDFCP.
Dupa cum s-a vazut din experienta Programului SAPARD, delegarea sarcinilor poate determina intarzieri in procesarea cererilor de finantare si a cererilor de plata. Pentru a evita acest lucru, controalele realizate de AM si APDRP asupra sarcinilor realizate de APIA si DGDFCP ar trebui sa fie foarte bine definite procedural, din punct de vedere al planificarii in timp a procesarii documentelor. Inainte de lansarea noului PNDR, AM ar trebui sa se asigure ca APDRP, APIA si DGDFCP au pregatit si simulat sistemul de implementare pe suport informatic si ca toate procedurile sunt aplicabile, functionale si bine-definite.

In implementarea sistemului, MADR, prin DGDR, va juca rolul Autoritatii de Management, responsabila cu implementarea si managementul programului, delegand atributii specifice sarcinii de implementare pentru toate masurile, cu exceptia Masurilor 111 si 143, operatiunile de asistenta tehnica, inclusiv Reteaua Nationala de Dezvoltare Rurala, sub-masura 431.1 si selectarea GAL-urilor, Agentiei de Plati acreditate – APDRP. APDRP, fiind responsabila cu functia de efectuare a platilor va realiza sarcinile zilnice de implementare a masurilor delegate din PNDR, incluzand primirea cererilor de finantare, selectarea si aprobarea proiectelor si realizarea controalelor pentru toate masurile, cu exceptia:
• Sarcinilor de implementare si plata pentru schemele care vizeaza zonele defavorizate si schemele de agro-mediu – delegate la APIA;
• Sarcinii de control privind bunele conditii agricole si ecologice de mediu, (GAEC) si masurarea suprafetelor pentru masurile de silvicultura din cadrul Axei 2 – delegate catre APIA;
• Evaluarii formularelor de cerere si controlul pe teren privind cerintele specifice pentru masurile din silvicultura din cadrul Axei 2 – delegate catre DGDFCP.
In ceea ce priveste implementarea masurilor din cadrul Axei 4 – masurile LEADER, datorita faptului ca exista o lipsa de experienta in Romania in legatura cu acest aspect, au fost selectati 120 de experti locali pentru a fi instruiti. Atunci cand vor fi selectate cele 80 de GAL-uri de catre AM, responsabilitatea selectarii proiectelor le va reveni acestora, iar verificarea eligibilitatii, aprobarea, implementarea platilor va cadea in responsabilitatea APDRP.

Din punct de vedere al responsabilitatii teritoriale a structurilor administrative, se constata urmatoarea situatie:
• AM – nivel national cu reprezentare la nivel de judet prin Directiile pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala;
• APDRP – nivel national, regional si judetean;
• APIA – nivel national, judetean si local;
• DGDFCP – nivel national si reprezentare la nivel de judet prin Inspectoratele Teritoriale de Regim Silvic si Vanatoare.

Pentru a simplifica accesarea fondurilor este important sa limitam pe cat posibil contactul potentialilor beneficiari si al beneficiarilor cu structurile administrative nationale si regionale. Este recomandat ca cererile de finantare si de plata sa fie depuse la nivel de judet. De asemenea, se recomanda ca toata corespondenta cu beneficiarii care trebuie realizata la nivel judetean, national si regional, sa aiba loc intre beneficiari si nivelul judetean. Acest lucru este deja stabilit in proceduri, si ar fi util sa se mentioneze acest lucru in capitolul privind administratia.
Pentru a avea mai multe informatii privind eficienta sistemului de implementare propus, s-a recomandat sa se descrie in Capitolul 11 din PNDR, organizarea apelurilor de propuneri si timpul de evaluare/procesare avut in vedere pentru fiecare tip de cerere.
In conformitate cu prevederile articolului 74 al Regulamentului Consiliului (CE) nr.1698/2005 privind sprijinul acordat dezvoltarii rurale prin FEADR, pentru a se asigura ca este protejat in mod eficient interesul financiar al Comunitatii Europene, Romania a creat de asemenea un Organism de Certificare. Organismul de Certificare este reprezentat de Autoritatea de Audit, din cadrul Curtii de Conturi a Romaniei, responsabil cu certificarea veridicitatii si exactitatii conturilor Agentiei de Plati acreditate. Coordonarea ambelor agentii de plati, APDRP si APIA, este asigurata de un organism coordonator. Acesta este o structura organizata in cadrul APDRP, ca directie cu atributii in coordonarea Agentiilor de Plati, care actioneaza in calitate de corespondent unic cu Comisia Europeana. Desi se mentioneaza ca atributiile Directiei pentru Coordonarea Agentiilor de Plati sunt exercitate in mod independent de toate institutiile romanesti implicate in implementarea PAC, ca si de conducerea acestora, directia este reprezentata ca fiind subordonata directorului general de la APDRP.
Pentru a evita confuziile, daca procedura Organismului Coordonator mentioneaza ca personalul de conducere al APDRP nu se implica efectiv in activitatea sa, cateva detalii ar trebui inserate in Capitolul 11.
O Autoritate Competenta a fost stabilita ca unitate in cadrul MADR si este direct subordonata Ministrului Agriculturii, fiind responsabila cu transmiterea, catre Comisie, a Certificatului de Acreditare pentru APDRP, APIA si pentru Organismul Coordonator, ca si a documentelor care descriu functiile sale conform Articolului 8.1 (a) (i) si (ii) din Regulamentul Consiliului (CE) nr. 1290/2005. In capitolul privind administratia se regasesc sarcinile Autoritatii Competente descrise, dar nu sunt oferite informatii privind cadrul sau legal de functionare.
Pentru a asigura promptitudinea Autoritatii Competente de a realiza sarcinile cerute, este recomandata prezentarea mai multor detalii in Capitolul 11, la fel ca pentru toate celelalte organisme.

Sistemul de monitorizare si evaluare

In Capitolul 12 din PNDR se face o descriere a sistemului de monitorizare si evaluare. Descrierea generala este in conformitate cu cerintele Regulamentului Consiliului (CE) nr.1698/2005. Experienta anterioara a Programului SAPARD, este luata in considerare. Sistemul propus este similar cu cel anterior. APDRP este responsabila cu colectarea datelor/indicatorilor de la proiecte si beneficiari, monitorizand progresul implementarii programului. Pentru a realiza in bune conditii aceasta sarcina, este foarte important sa se colecteze si sa se proceseze toate datele necesare in timp util si in forma adecvata.

Pentru a avea toate informatiile relevante necesare, continutul formularelor de cereri de finantare/de plata si chestionarele de monitorizare ar trebui sa corespunda necesitatilor de monitorizare, urmarind toate categoriile de indicatori stabilite in cadrul programului si a strategiei. In momentul de fata, sistemul informatic nu este inca gata, fiind necesara acordarea unei atentii ridicate proiectarii acestuia, pentru a permite colectarea datelor pentru toate nivelurile de implementare si toate organismele si pentru a fi capabil sa genereze in mod automat diferite tipuri de rapoarte. O aplicatie ar trebui dezvoltata si pentru beneficiari, pentru ca ei sa prezinte datele pentru monitorizare in format electronic.

In general, pentru fiecare axa si masura s-au stabilit indicatori de context si orizontali pentru masurarea alocarilor financiare, output-urilor, rezultatelor si impactului programului. A fost stabilita si utilizata o metodologie pentru determinarea indicatorilor, acolo unde sursele statistice nationale nu au fost disponibile.

Pentru a putea masura in mod corect rezultatul/impactul programului, este necesar sa se urmeze aceeasi metodologie in perioada de implementare, pentru a avea cifre comparabile. In ceea ce priveste sistemul de raportare, evaluatorii considera ca acesta este in conformitate cu Regulamentul Consiliului (CE) nr.1698/2005, incluzand toate rapoartele anuale si de evaluare strategica necesare.
Evaluarile programului vor fi facute sub responsabilitatea Autoritatii de Management si vor examina gradul de utilizare a resurselor, eficacitatea si eficienta programarii FEADR, impactul sau socioeconomic si impactul asupra prioritatilor Comunitare. Evaluarile vor fi realizate de catre evaluatori independenti de toate institutiile implicate in implementarea PNDR din Romania, selectati printr-o procedura de licitatie publica.

Planul de informare

In conformitate cu Regulamentul Consiliului (CE) nr.1698/2005, un Plan de Informare si Comunicare a fost pregatit de catre AM si APDRP. Planul a fost realizat pe baza experientei anterioare din Programul SAPARD si va fi in viitor corelat cu planurile de comunicare pentru fondurile structurale, pentru a imbunatati sinergia intre programele finantate de fondurile comunitare.
Planul de Informare se adreseaza atat beneficiarilor publici cat si celor privati, si va fi implementat utilizand diferite medii, incluzand scrisori de informare catre potentialii beneficiari. Pentru a obtine rezultate maxime, planul va fi imbunatatit pe baza rezultatelor de implementare, la prezentarea propunerii catre Comitetul de Monitorizare.

Asa cum s-a vazut din Programul SAPARD anterior, exista nevoia ca informatiile sa fie bine structurate si sa existe o abordare coerenta la nivelul intregii tari. Structurile de implementare la nivel judetean ar trebui sa fie pregatite pentru a sustine mai mult publicitatea. Daca se considera oportun, se recomanda dezvoltarea competentelor specifice ale expertilor judeteni pentru a imbunatati contactul cu beneficiarii/potentialii beneficiari, oferirea de consultanta privind oportunitatile Programului in contextul dezvoltarii mediului de agri-business la nivel de judet, national si european.
Pentru Axa LEADER si pentru programul de formare profesionala, informatiile privind sprijinul financiar vor fi de asemenea asigurate prin contracte cu autoritatile si furnizorii de module de instruire. Pentru a asigura transparenta fondurilor, actiuni speciale sunt stabilite pentru publicul larg, non-beneficiari ai programului.

Cadrul administrativ si implementarea la nivel de masura

Evaluatorii considera ca experienta castigata in cadrul programelor anterioare reprezinta un avantaj major, daca este utilizata, pentru rezultatele implementarii PNDR.

Declaratie privind procesul de evaluare strategica de mediu a PNDR 2007-2013 – Abordare si rezultate

Introducere

Evaluarea de mediu a fost elaborata in conformitate cu prevederile art. 9 (1) (b) al Directivei (CE) nr. 42 /2001 (SEA) privind evaluarea efectelor anumitor planuri si programe asupra mediului (SEA). Evaluarea inregistreaza modul in care SEA a imbunatatit elaborarea Programului, inclusiv modul in care opiniile exprimate in ceea ce priveste Raportul de Mediu si PNDR au fost luate in considerare in finalizarea Programului.

Metodologia si etapele SEA

PNDR a facut obiectul Evaluarii Strategice de Mediu (SEA) in conformitate cu prevederile Hotararii Guvernului nr. 1076/2004 privind stabilirea procedurii de realizare a evaluarii de mediu pentru planuri si programe, care transpune in legislatia romaneasca Directiva (CE) nr. 42/2001 (SEA).

Evaluarea strategica de mediu a PNDR a inclus urmatoarele etape:

1. Decizia de parcurgere a procedurii de evaluare de mediu a PNDR. Procedura SEA pentru Programul National de Dezvoltare Rurala 2007-2013 79 PNDR a inceput a fi aplicata in noiembrie 2006 cand Ministerul Mediului si Dezvoltarii Durabile a fost notificat de catre MADR cu privire la elaborarea primei versiuni a PNDR 2007 – 2013, MMDD raspunzand in aceeasi luna cu o adresa prin care se specifica componenta generica a grupului de lucru pentru etapa de definitivare a Programului.

2. Stabilirea unui grup de lucru compus din reprezentantii ministerelor relevante. Acest grup de lucru special a fost format din reprezentati ai Ministerului Agriculturii si Dezvoltarii Rurale (MADR), Ministerului Comunicatiilor si Tehnologiei Informatiei (MCTI), Ministerului Sanatatii Publice (MSP), Ministerului Dezvoltarii, Lucrarilor Publice si Locuintelor (MDLPL), Ministerului Educatiei, Cercetarii si Tineretului (MECT), Ministerului Economiei si Finantelor (MEF), Ministerului Mediului si Dezvoltarii Durabile (MMDD), precum si din partea EPC-Consultanta de mediu. Au fost organizate 7 intalniri ale grupului de lucru inter-institutional.

3. Stabilirea scopului si gradului de detaliere (continutul) al Raportului de Mediu – s-a realizat in baza propunerilor facute de catre expertul de mediu responsabil cu elaborarea raportului si a fost agreat de grupul de lucru sus mentionat.

4. Pregatirea Raportului de Mediu privind posibilele efecte semnificative ale PNDR asupra mediului, incluzand consideratii privind:
a. Starea actuala a mediului si evolutia probabila a acestuia daca nu se implementeaza PNDR;
b. Obiectivele privind protectia mediului, stabilite la nivel international, comunitar sau national, care sunt relevante pentru PNDR si modalitatea in care aceste obiective au fost luate in consideratie;
c. Efectele probabile asupra mediului ale PNDR;
d. Masurile pentru monitorizarea efectelor asupra mediului.

5. Dezbaterea publica privind Raportul de Mediu si versiunea PNDR din 28 iunie 2007. Proiectul de Raport de mediu a fost elaborat intr-o prima versiune in mai 2007 cand a fost lansat si procesul de consultare publica privind raportul SEA si PNDR. Documentele au fost facute publice si au fost disponibile pe site-ul MADR si la registratura acestuia. Publicul a fost anuntat prin intermediul mass-media despre oportunitatea de a-si exprima opinia asupra documentelor intr-o perioada de 45 zile, inclusiv la intalnirea pentru dezbaterea publica ce a avut loc pe data 28 iunie 2007.

6. Luarea in considerare a Raportului de Mediu si a rezultatelor consultarii in finalizarea PNDR. Comentariile, opiniile si sugestiile publicului si ale membrilor grupului de lucru au fost luate in considerare la elaborarea PNDR si a Raportului de mediu pentru acesta. Raportul de mediu a fost luat in considerare in elaborarea PNDR 2007 – 2013 si se va tine cont de acesta si in implementarea programului.

In cadrul SEA au fost analizate relatiile stabilite intre obiectivele generale ale PNDR si alte programe sau planuri relevante si se prezinta:
• Posibila evolutie a aspectelor relevante ale starii actuale a mediului in cazul neimplementarii PNDR;
• Relatia dintre PNDR si siturile Natura 2000;
• Obiectivele nationale, comunitare sau internationale de mediu relevante pentru PNDR si modul in care acestea, precum si alte aspecte de mediu, au fost luate in considerare in perioada elaborarii PNDR;
• Consideratii privind alegerea alternativelor din cadrul Programului;
• Dificultatile intampinate in realizarea procedurii SEA;
• Descrierea masurilor de monitorizare cerute de art. 10 al Directivei SEA.

Relatiile stabilite intre obiectivele generale ale PNDR si alte programe sau planuri relevante

Obiectivele generale ale PNDR sunt:
1. Cresterea competitivitatii sectoarelor agro-alimentar si forestier; Programul National de Dezvoltare Rurala 2007-2013 80
2. Imbunatatirea mediului si a spatiului rural prin utilizarea durabila a terenurilor agricole si forestiere;
3. Imbunatatirea calitatii vietii in zonele rurale si incurajarea diversificarii economiei rurale;
4. Demararea si functionarea initiativelor de dezvoltare locala (LEADER).
Aceste obiective vor fi atinse de catre PNDR prin masurile acestuia, masuri care precizeaza modalitatile exacte de aplicabilitate a FEADR ca si instrument financiar in Romania. Astfel, pentru o buna acoperire teritoriala din punct de vedere al tipurilor de actiuni si al potentialilor beneficiari, inclusiv a facilitarii accesului acestora la diverse fonduri, iar pe de alta parte pentru asigurarea unui sistem eficient de implementare care sa conduca la o buna administrare si in final la o dezvoltare echilibrata si durabila in elaborarea PNDR, s-a urmarit asigurarea demarcarii si complementaritatii intre FEADR si fondurile structurale. In acest sens, masurile din PNDR cat si cele ale programelor operationale contribuie la prioritatile comunitare orizontale in ceea ce priveste egalitatea de sanse, dezvoltarea durabila si societatea informationala.

Posibila evolutie a aspectelor relevante ale starii actuale a mediului in cazul neimplementarii PNDR

In ceea ce priveste posibila evolutie a aspectelor relevante ale starii actuale a mediului (aspectele starii actuale ale mediului sunt tratate in PNDR) in cazul neimplementarii PNDR, AM-PNDR isi asuma analiza cu privire la impactul de mediu in cazul neimplementarii PNDR, din cadrul Raportului de mediu pentru PNDR, si subliniaza importanta acestui Program, in a aduce efecte benefice de mediu. In acest sens, este de apreciat si impactul pozitiv al PNDR asupra siturilor Natura 2000, masurile de plati compensatorii din cadrul siturilor Natura 2000, jucand un rol important. Pentru evitarea unor eventuale impacturi negative de mediu prin implementarea masurilor ce vizeaza investitii, APDRP se va asigura ca investitiile finantate poseda toate avizele necesare (inclusiv cel de mediu) iar inainte de ultima plata se va verifica daca investitia a fost sau nu realizata in conformitate cu cerintele legale privind protectia mediului.

Obiectivele nationale, comunitare sau internationale de mediu relevante pentru PNDR si modul in care acestea, precum si alte aspecte de mediu au fost luate in consideratie in perioada elaborarii PNDR

Asa cum este mentionat in Rezumatul non – tehnic din Raportul de mediu, in cadrul grupului de lucru inter-ministerial care a realizat etapa de definitivare a evaluarii strategice de mediu au fost stabilite, prin analiza situatiei curente a problemelor de mediu din spatiul rural, ca si relevante pentru PNDR, urmatoarele obiective de mediu:

Aer – Scaderea emisiilor poluante
Apa – Limitarea poluarii punctiforme si difuze a apei
Sol -
Modificari climatice
Mentinerea valorii naturale ridicate a terenurilor agricole
Conservarea starii favorabile de conservare a habitatelor si speciilor de flora si fauna salbatica (inclusiv evitarea fragmentarii habitatelor)
Conservarea diversitatii biologice in cadrul ariilor protejate (incluse in reteaua nationala sau Natura 2000)
Biodiversitate
Mentinerea functiilor ecologice a apelor curgatoare (Directiva Cadru Ape)
Sanatatea Umana Imbunatatirea starii de sanatate umana prin implementarea unor masuri de prevenire a poluarii si ameliorarea
Programul National de Dezvoltare Rurala 2007-2013 81 problemelor existente (ex: calitatea apei de baut, canalizare, depozitarea deseurilor, poluare sonora)
Managementul riscurilor de mediu Cresterea protectiei populatiei fata de riscurile naturale
Facilitarea utilizarii resurselor regenerabile
Conservarea/ utilizarea eficienta a resurselor naturale
Reducerea generarii deseurilor, cresterea gradului de colectare a deseurilor, cresterea gradului de valorificare a deseurilor
Mentinerea activitatilor umane in spatiul rural prin Peisajul si mostenirea culturala prin revitalizarea zonelor degradate
Eficienta energetica si surse Imbunatatirea eficientei utilizarii resurselor energetice energetice regenerabile Facilitarea generarii energiei din surse regenerabile
Cresterea gradului de constientizare asupra problemelor de mediu
Imbunatatirea comportamentului prin incurajarea practicilor agricole durabile
Transport durabil Modernizarea infrastructurii de transport in mediul rural
Turism durabil Promovarea zonelor rurale prin intermediul turismului durabil, in special prin incurajarea agro-turismului

Consideratii privind alegerea alternativelor din PNDR
Obiectivele de mediu mai sus prezentate au stat la baza analizarii de catre expertii de mediu din cadrul SEA a efectelor de mediu generate de implementarea Programului, fapt ce a permis interventii in elaborarea Programului cu scopul de a minimiza efectele negative de mediu si de a aduce un plus de efecte pozitive de mediu. Alternativele de mediu (prezente in Raportul de mediu) vizeaza tocmai astfel de interventii, acestea implicand toate cele 4 axe ale Programului. De exemplu, este de notat faptul ca masurile din Axa 1 si-au extins sprijinul financiar si pentru investitii in scopul obtinerii de combustibil ecologic din biomasa forestiera si ca permit acordarea a 50% din valoarea eligibila a investitiei si un plafon maxim al sprijinului public nerambursabil de 2.000.000 euro/proiect pentru unitatile din sectoarele lapte si carne, care au programe de restructurare pana in 2009 intocmite impreuna cu ANSVSA (sunt cuprinse in anexa avizata de DG Sanco), masurile din Axa 2 tintesc mai bine obiectivele de mediu prioritizand zonele cu biodiversitate ridicata, masurile din Axa 3 au o intensitate a sprijinului mai mare pentru investitiile aferente producerii si utilizarii de energie regenerabila, iar Axa 4 faciliteaza atingerea obiectivelor de mediu ale intregului Program, prin actiuni bazate pe strategii locale.

Dificultatile intampinate in realizarea procedurii SEA
In realizarea SEA au aparut si o serie de dificultati datorate, in cea mai mare parte, elementelor de noutate aduse de o astfel de evaluare, dar mai ales lipsei unor date si analize cu privire la aspectele de mediu ale spatiului rural, la care trebuie adaugata slaba participare a publicului, desi s-au folosit numeroase parghii de implicare a acestuia.

Descrierea masurilor de monitorizare cerute de art. 10 al Directivei SEA

Pentru a se identifica intr-un stadiu incipient posibilele efecte negative de mediu aduse prin implementarea PNDR (trebuie precizat ca in Raportul de mediu pentru PNDR se apreciaza ca nu se vor produce efecte semnificative de mediu prin implementarea acestui program) cu scopul de a se interveni rapid pentru contracararea acestora si tinand cont si de existenta Cadrului Comun de Monitorizare si Evaluare dar si de recomandarile din Raportul de mediu pentru PNDR, Autoritatea de Management pentru PNDR va aplica masuri suplimentare de monitorizare care vor avea la baza urmatorii indicatori:
• Emisiile de amoniac din agricultura;
• Consumul tehnologic de ingrasaminte utilizate in agricultura;
• Suprafetele utilizate de pajiste;
• Calitatea apelor de suprafata;
• Mortalitatea si morbiditatea la nivel national.

Aceste masuri suplimentare se adauga urmatorilor indicatori relevanti prezenti in PNS:
• SAU / suprafata nationala totala;
• Suprafata forestiera / suprafata nationala totala;
• % SAU clasificate ca zone defavorizate;
• % SAU clasificata ca zona montana defavorizata;
• % SAU pentru pasunatul extensiv;
• Cresterea anuala medie a suprafetelor cu paduri si a altor zone impadurite (1.000 ha / an);
• Evolutia populatiilor de pasari specifice terenurilor agricole (2.000 = 100);
• SAU din zonele cu inalta valoare naturala (milioane ha);
• Balanta azotului (kg/ha) – evolutia concentratiilor de nitrati in apele de suprafata;
• Zonele cu risc de eroziune a solului (tone/ha/an);
• % SAU aferenta fermelor ecologice;
• Productia de energie regenerabila obtinuta din sectorul forestier (TEP);
• SAU pentru culturi aferente productiei de energie (mii ha);
• Emisiile de GES provenite din agricultura (1.000 tone echivalent CO2).
Odata cu implementarea PNDR, anual, catre MMDD se vor transmite rapoarte de monitorizare de mediu ale Programului.

Modul in care s-au avut in vedere consideratiile de mediu din Raportul de mediu in elaborarea PNDR
Raportul SEA pentru PNDR identifica efecte preponderent pozitive si neutre asupra mediului ca urmare a implementarii programului. In ceea ce priveste efectele negative asupra mediului care pot aparea ca urmare a unor investitii specifice prevazute in program, raportul furnizeaza o serie de masuri care sa le previna, sa le reduca sau sa le contracareze. Efectele implementarii PNDR asupra mediului vor fi monitorizate anual, printr-un set de indicatori.
In scopul evaluarii efectelor de mediu a PNDR, a fost selectat si formulat un numar relevant de aspecte si obiective de mediu, avand ca punct de pornire obligatiile nationale si internationale (europene si globale) pe care Romania le are in domeniul mediului.
Raportul de Mediu a oferit recomandari utile care au fost luate in considerare in versiunea finala a PNDR. Recomandarile propuse in Raportul de Mediu ce au fost luate in considerare la imbunatatirea PNDR sunt prezentate in tabelul de mai jos:

Recomandari – Cum au fost luate in considerare in PNDR
Intocmirea ghidurilor de finantare – trebuie sa indice in mod clar importanta considerarii aspectelor de protectia mediului in elaborarea proiectelor / propunerilor de finantare
La elaborarea ghidurilor de finantare aspectele de protectia mediului in elaborarea proiectelor/propunerilor de finantare vor fi luate in considerare Propunerile de proiecte trebuie sa fie insotite de evaluari de impact
Proiectele care necesita evaluari de impact vor fi insotite de acestea la depunerea documentatiei aferente cererilor de finantare. Evaluarile de impact se vor intocmi in conformitate cu cerintele legislatiei nationale in vigoare
Pe parcursul implementarii proiectelor trebuie asigurata derularea programului de monitorizare Anual, Autoritatea de Management a PNDR va trimite catre MMDD un raport privind Programul National de Dezvoltare Rurala 2007-2013 83 cu desfasurarea unor sesiuni intermediare de evaluare. Acest program de monitorizare trebuie sa cuprinda previziunile evaluarii de mediu monitorizarea aspectelor de mediu relevante pentru PNDR, inclusiv analiza acestora
La finalizarea proiectului de investitii, beneficiarii trebuie sa demareze procedura de autorizare din punct de vedere al protectiei mediului in cadrul careia sa existe posibilitatea suplimentara a identificarii eventualelor aspecte de impact si a conformarii cu prevederile legislatiei de mediu
Ultima plata va fi conditionata de conformitatea investitiei realizate cu cerintele legale privind protectia mediului. Proiectele de investitii depuse la APDRP sunt verificate daca pot avea efecte semnificative asupra ariilor naturale protejate (direct sau indirect, individual sau impreuna cu alte proiecte), avandu-se in vedere obiectivele de conservare ale acestora, asa cum sunt acestea prevazute in legislatia privind regimul ariilor naturale protejate si tinand cont de obiectivele de conservare a habitatelor naturale, a florei si faunei salbatice.

Modul in care fost luate in considerare comentariile publicului si ale autoritatilor relevante
Raportul de Mediu a fost pregatit in urma desfasurarii procesului de consultare, fiind intocmit de catre domnul Marius Nistorescu, expert in cadrul evaluarii ex-ante a PNDR. In vederea consultarii autoritatilor relevante (ministere) a fost constituit un Grup de Lucru inter – ministerial pentru SEA. PNDR, Raportul de Mediu si metodologia SEA au fost disponibile spre consultare pentru toate partile interesate pe site-ul MADR (www.mapam.ro) respectandu-se toate cerintele legale privind informarea publicului. Incepand cu luna noiembrie 2006, prima versiune a PNDR urmata de versiunile ulterioare, au fost facute publice pe site-ul MADR. De asemenea, in conformitate cu legislatia nationala relevanta privind procesul SEA, in data de 28 iunie 2007 a fost organizata o dezbatere publica.

La dezbaterea publica din data de 28 iunie 2007 au participat reprezentanti din partea: Ministerului Agriculturii si Dezvoltarii Rurale (MADR), Ministerului Dezvoltarii, Lucrarilor Publice si Locuintelor (MDLPL), Ministerului Economiei si Finantelor (MEF), Ministerului Mediului si Dezvoltarii Durabile (MMDD), EPC Consultanta de Mediu, Ministerului Internelor si Reformei Administrative (MIRA), Ministerului Comunicatiilor si Tehnologiei Informatiei (MCTI), WWF – Romania, Societatii Ornitologice Romane, Directiei Agricole pentru Dezvoltare Rurala Bucuresti, Ministerului Sanatatii Publice (MSP) – Institutul de Sanatate Publica Bucuresti. De asemenea au participat si doua persoane fizice din partea societatii civile. Autoritatile relevante si-au exprimat opinia si au formulat comentarii asupra Raportului de Mediu in timpul lucrarilor Grupului de Lucru, astfel incat versiunea finala a acestuia contine contributia acestora.

Alternativele PNDR
Legislatia relevanta – Directiva (CE) nr.42/2001 si Hotararea Guvernului nr.1076/2004 cer ca alternative rezonabile ale Programului sa fie luate in considerare in cadrul SEA.
Urmatoarele alternative la PNDR, au fost elaborate in timpul procesului SEA:
- Alternativa zero – ne-implementarea PNDR;
- Prima alternativa – varianta PNDR elaborata in octombrie 2006;
- A doua alternativa – varianta PNDR elaborata in martie 2007;
- A treia alternativa – varianta PNDR elaborata in aprilie 2007;
- A patra alternativa – varianta PNDR elaborata in iunie 2007.

Alternativa zero, analizata in Raportul de Mediu, a aratat ca daca nu se elaboreaza si implementeaza PNDR vor fi consecinte nefavorabile asupra majoritatii aspectelor relevante de mediu. Astfel, s-a remarcat ca majoritatea indicatorilor de mediu din PNDR vor cunoaste evolutii negative, iar pentru cei care inregistreaza evolutii pozitive nu se poate previziona atingerea tintelor propuse sau asumate de catre Romania. In concluzia alternativei “0”, Raportul de mediu precizeaza ca aceasta este inacceptabila fata de nevoile si cerintele spatiului rural romanesc.
Toate variantele de Program inregistreaza progrese de mediu.