Criterii si reguli administrative pentru evitarea dublei finantari – PNDR

Pilonul I al Politicii Agricole Comune reprezinta baza pentru platile directe si pentru masurile de piata avand ca scop cresterea competitivitatii si totodata completeaza Pilonul II care vizeaza dezvoltarea rurala si mediul. Actiunile desfasurate in cadrul celor doi piloni se completeaza reciproc iar pentru atingerea obiectivelor sale, PNDR tine cont de obiectivele Pilonului I.

Criteriile si regulile administrative elaborate au in vedere ca activitatile care beneficiaza in mod exceptional de sprijin pentru dezvoltarea rurala, sa nu fie sprijinite ca investitii prin alte instrumente conform Planurilor de sprijin prevazute in art.2, alin. 2 si Anexa I a Regulamentului Comisiei (CE) nr. 1974/2006.
Fiecare proiect de investitii realizat in cadrul PNDR, 2007-2013 si care ar putea sa prevada o actiune care este mentionata intr-una din schemele de sprijin realizate prin Pilonul I, va fi verificat inaintea aprobarii sale pentru evitarea dublei finantari. Pentru evitarea dublei finantari se are in vedere un protocol incheiat intre cele doua agentii de plati.

Fructe si legume (articolul 14 (2) si 15 din Regulamentul (CE) nr.2200/1996):

In acest sector se aplica urmatoarele linii de demarcare:
• Cand prin Organizarea Comuna de Piata este prevazut sprijin pentru anumite investitii, organizatiile de producatori nu sunt eligibile pentru realizarea acestor investitii prin PNDR, respectiv prin Masurile 121 „Modernizarea exploatatiilor agricole” si 123 „Cresterea valorii adaugate a produselor agricole si forestiere”.
• Organizatiile de Producatori si Grupurile de Producatori din acest sector nu sunt eligibile pentru sprijinul acordat prin Masura 142 „Infiintarea grupurilor de producatori”, respectiv pentru infiintare si functionarea administrativa.
• Sprijinul pentru plantarea/replantarea pomilor si arbustilor fructiferi precum si capsunilor este asigurat exclusiv prin PNDR.

Sector Viti-vinicol (Titlul II Cap.III al Regulamentului CE nr.1493/1999):
In acest sector se aplica urmatoarele linii de demarcare:
• In cadrul masurii 121 “Modernizarea exploatatiilor agricole” din PNDR se vor finanta investitii de dotare a fermelor viti-vinicole cu tractoare, masini, echipamente si utilaje agricole. De asemenea, Masura 121 va finanta inlocuirea plantatiilor viticole din soiuri nobile ajunse la sfarsitul ciclului biologic de productie si care nu sunt incluse in sistemul de restructurare/reconversie al plantatiilor de vita de vie sprijinit prin FEGA in cadrul OCP vin. In Romania ciclul biologic normal de productie pentru vita-de-vie din soiuri nobile (vitis vinifera) este stabilit la 25 ani, dar in functie de locatie, soi, sistem de conducere, acesta poate varia cu plus/minus 5 ani. Astfel numai plantatiile de vita de vie cu o varsta mai mare de 25 ani vor putea fi finantate din FEADR si nici o plantatie de vita de vie cu vechimea mai mare de 25 ani nu va putea primi sprijin financiar prin sistemul de restructurare/reconversie. In vederea inlocuirii unei suprafete de vita de vie nobila ajunsa la sfarsitul ciclului biologic normal de productie, beneficiarul trebuie sa obtina o autorizatie de defrisare si drept de replantare potrivit legislatiei in vigoare. Pentru evitarea dublei finantari a investitiilor in replantarea plantatiilor viti-vinicole prin cele doua surse de finantare europeana, FEADR si FEGA, Autoritatea de Management a stabilit impreuna cu APDRP un sistem de control pentru acest tip de investitie prin care se stabileste:
1) metoda de verificare a varstei plantatiei propuse pentru replantare (>25 ani);
2) verificarea existentei soiurilor nobile pe plantatia ce urmeaza a fi defrisata;
3) verificarea excluderii suprafetei propuse spre replantare din programul de reconversie/restructurare a podgoriilor finantate prin FEGA si excluderea acestor suprafete de la prima de defrisare;
4) eliminarea din suprafetele eligibile a plantatiilor de vita-de-vie hibrida pentru care un drept de replantare a fost obtinut pentru 30.000 hectare potrivit

Tratatului de Aderare, partea V, Anexa VII, 5A.
• Prin Masura 123 “Cresterea valorii adaugate a produselor agricole si forestiere”, vor fi excluse acele investitii din procesul de vinificatie si comercializare a vinurilor finantate din bugetul anual alocat Romaniei prin FEGA in urma procesului de reforma a OCP vin.
Ulei de masline (art. 8 (1) din Regulamentul (CE) nr. 865/2004):
• Nu este cazul.
Hamei (art. 6 din Regulamentul (CE) nr. 1952/2005): In acest sector se aplica urmatoarele linii de demarcare:
• Grupurile de producatori din acest sector nu vor primi sprijin pentru infiintare si functionare administrativa prin PNDR, Masura 142 „Infiintarea grupurilor de producatori”, iar prin Masurile 121 „Modernizarea exploatatiilor agricole” si 123 „Cresterea valorii adaugate a produselor agricole si forestiere” vor primi sprijin pentru investitii cu exceptia celor realizate prin Pilonul I – sprijin prin Organizarea Comuna de Piata.

Bovine (art. 132 din Regulamentul Consiliului (CE) nr.1782/2003) si Ovine si caprine (art. 114(1) si 119 din Regulamentul Consiliului (CE) nr.1782/2003):
In acest sector se aplica urmatoarele linii de demarcare:
• PNDR prevede sprijin pentru investitii in aceste sectoare prin Masurile 121 „Modernizarea exploatatiilor agricole” si 123 „Cresterea valorii adaugate a produselor agricole si forestiere”, in timp ce schemele de sprijin prevazute la articolele 114 (1), 119 si 132 din Regulamentul Consiliului (CE) nr.1782/2003 se refera la sprijin pentru productie.

Apicultura (art. 2 din Regulamentul (CE) nr.797/2004):
In acest sector se aplica urmatoarele linii de demarcare:
• Investitiile in sectorul de crestere a albinelor sunt eligibile prin PNDR, prin Masura 121 „Modernizarea exploatatiilor agricole” cu exceptia celor realizate prin Pilonul I prevazute in Programul National Apicol pentru perioada 2007-2009. In cadrul Masurii 123 „Cresterea valorii adaugate a produselor agricole si forestiere” din PNDR sunt eligibile investitiile pentru procesarea, colectarea si marketingul produselor apicole, in timp ce prin Organizarea Comuna de Piata nu sunt eligibile investitii in acest sector.

Programul National Apicol pentru perioada 2007-2009 cuprinde urmatoarele masuri: lupta contra varoozei si sprijin pentru repopularea septelului apicol. Motivul pentru care s-au activat numai doua masuri prevazute in art. 2 din Regulamentul (CE) nr. 797/2004 este urmatorul: In perioada 2000-2006, pentru sprijinirea sectorului apicol din Romania s-au acordat doua forme de sprijin de la bugetul de stat, astfel: 1. pentru intretinerea, conservarea si perpetuarea patrimoniului genetic al familiilor de albine; 2. pentru productia de miere livrata la o unitate de procesare autorizata sanitarveterinar. In perioada mentionata, sprijinul de la bugetul de stat pentru sectorul apicol s-a ridicat la aproximativ 5 milioane Euro.
Prin aplicarea Programului SAPARD, atat cel european cat si cel romanesc s-au realizat 263 de proiecte de investitii in apicultura, prin Masura 3.4, insumand aproape 8 milioane de Euro. In cadrul proiectelor de investitii 35-45% din cheltuielile eligibile au reprezentat achizitia de material biologic, iar 55-65% achizitia de stupi, echipamente si mijloace specializate pentru apicultura.

Urmare a investitiilor realizate pentru dezvoltarea acestui sector, a experientei dobandite de catre specialistii din APDRP in verificarea acestor proiecte precum si a faptului ca apicultorii vor sa realizeze continuu dotari majore in stupine, s-a decis ca finantarea proiectelor de investitii sa se realizeze in totalitate prin FEADR, respectiv prin Pilonul II.

Zahar (Regulamentul (CE) nr. 320/2006):
In acest sector se aplica urmatoarele linii de demarcare:
• Prin Agentia de Plati si Interventie pentru Agricultura se deruleaza Programul de Restructurare al Industriei Zaharului finantat de FEGA, avand ca scop instituirea unui ajutor de restructurare pentru intreprinderile din industria zaharului care decid sa-si reduca sau abandoneze activitatea in acest sector si care permite in acelasi timp sa se tina seama de angajamentele sociale si de mediu asociate restrangerii productiei. Acest ajutor este disponibil pe parcursul a patru ani de comercializare, astfel incat sa se obtina o reducere a productiei, suficienta pentru a se ajunge la o situatie de echilibru a pietei Comunitare a zaharului.
• Masura 123 „Cresterea valorii adaugate a produselor agricole si forestiere” finanteaza investitii in intreprinderile de prelucrare a sfeclei de zahar care sunt inca detinatoare a unei cote si care nu au optat pentru programul de restructurare finantat din FEGA. Prin mecanismul de control instituit de APRDP se va evita situatia in care un beneficiar opteza pentru ambele programe care au obiective contrare.

Plati directe – art. 42 (5) si 69 din Regulamentul Consiliului (CE) nr. 1782/2003
• Romania implementeaza, incepand cu anul 2007, schema de plata unica pe suprafata – SAPS (Single Area Payment Scheme) care va contribui la practicarea unei agriculturi competitive, durabile si orientata catre piata. Astfel, agricultorii primesc subventii acordate de UE, pentru care trebuie sa indeplineasca conditiile de eligibilitate. Acordarea SAPS este conditionata de respectarea GAEC (Bunele Conditii Agricole si de Mediu). Aceste cerinte se aplica si unor actiuni sprijinite prin Pilonul II care au ca obiectiv sprijin financiar in zonele defavorizate (LFA), aplicarea practicilor de agro – mediu si respectarea cerintelor planurilor de management din ariile protejate de interes comunitar Natura 2000. Nerespectarea GAEC determina reducerea in mod corespunzator a sprijinului conditionat de aceste cerinte.
Imbunatatirea cunostintelor privind Bunele conditii agricole si de mediu se realizeaza si prin furnizarea de pregatire profesionala, informare si difuzare de cunostinte precum si prin utilizarea serviciilor de consiliere si consultanta, masuri sprijinite prin cel de-al II – lea pilon.
• Platile Nationale Complementare sunt introduse tot din 2007 si se adauga la platile unice pe suprafata. Deosebirea este ca Platile Nationale Complementare sunt platite de catre statul roman, din bugetul Ministerului Agriculturii. Platile Nationale Complementare sunt date pe suprafata cultivata, respectiv pe cap de animal, conform modelului european.

Agentia de Plati va fi responsabila pentru verificarea incrucisata in vederea evitarii dublei finantari intre PNDR si aceste scheme de sprijin. Agentia de Plati va implementa o procedura speciala de verificare incrucisata. Atat etapele verificarii cat si metodologia de verificare sunt prevazute in procedura administrativa a APDRP, de exemplu: verificarea documentelor, verificarea pe teren, schimbul de informatii cu alte autoritati in conformitate cu protocoalele incheiate.