Prioritizarea obiectivelor si masurilor aferente Axei 1 – PNDR

Masurile sprijinite prin Axa 1 vizeaza cresterea competitivitatii sectoarelor agroalimentar si forestier din Romania, recunoscandu-se astfel importanta urmatoarelor aspecte:
• Consolidarea potentialului suprafetelor mari de teren, pretabile pentru agricultura, pentru a profita de ocaziile oferite de o piata interna si europeana aflata in plina dezvoltare, prin aducerea la potentialul real a segmentului de exploatatii neperformante, prin intermediul eforturilor de modernizare si restructurare;
• Abordarea problemei productivitatii scazute a muncii si a nivelului scazut de educatie si competenta din agricultura prin reinnoirea generatiilor de sefi de exploatatii, imbunatatirea competentelor prin organizarea de formari profesionale si sprijinirea agentiei publice de consultanta precum si a sectorului privat de consultanta nou-aparut, in eforturile lor de a raspunde cerintelor segmentului exploatatiilor, fie individual, fie prin asociere;
• Abordarea problemei canalelor subdezvoltate de comercializare a produselor fermelor, prin sprijinirea infiintarii grupurilor de producatori si asigurarea unei coordonari verticale intre procesatorii agricoli si lanturile de distributie;
• Abordarea problemei numarului mare de intreprinderi mici din sectorul de procesare agroalimentar si forestier – cu slabe economii de scara, utilizare redusa a capacitatilor si nivel scazut de conformitate cu normele europene, prin facilitarea activitatilor de modernizare si restructurare a acestora.

Nevoia de abordare a acestor probleme importante a dus la identificarea a trei obiective strategice, in cadrul Axei 1 din PNS, fiecare din ele fiind defalcat pe obiective specifice. Legatura dintre obiectivele strategice ale Axei 1 din PNS, obiectivele specifice si masurile care vor trebui cofinantate prin PNDR este ilustrata mai jos:

Obiectiv general
Cresterea competitivitatii sectoarelor agro-alimentar si forestier

Obiective strategice
Imbunatatirea competentelor fermierilor si ale altor persoane implicate in sectoarele agroalimentar si forestier, ca mijloc de incurajare a unui management mai bun al exploatatiilor agricole, padurilor si unitatilor de procesare.
Imbunatatirea competitivitatii fermelor comerciale si de semisubzistenta si asociatiilor acestora, in paralel cu respectarea principiilor dezvoltarii durabile.
Restructurarea si modernizarea sectoarelor de procesare si marketing a produselor agricole si forestiere, in paralel cu respectarea principiilor dezvoltarii durabile.

Balanta indicativa intre prioritati
277,7 mil Euro 2.281,2 mil Euro 1.408,4 mil Euro

Obiective specifice
Sprijinirea fermierilor si persoanelor care isi desfasoara activitatea in sectoarele agroalimentar si forestier, pentru Accelerarea adaptarii structurale a agriculturii si incurajarea fermelor de semi-subzistenta sa patrunda pe piata.
Sprijinirea industriei agro-alimentare.
Imbunatatirea modului de Programul National de Dezvoltare Rurala 2007-2013 61 imbunatatirea capitalului uman prin sprijinirea acestora in vederea adaptarii la noul context.
Modernizarea exploatatiilor agricole Cresterea adaptarii fermelor din punct de vedere economic si de mediu.
gospodarire a padurilor si dezvoltarea produselor silvice.

Masuri
Formare profesionala, informare si difuzare de cunostinte.
Furnizarea de servicii de consiliere si consultanta pentru agricultori.
Utilizarea serviciilor de consiliere.
Instalarea tinerilor fermieri. Pensionarea timpurie a fermierilor si lucratorilor agricoli. Modernizarea exploatatiilor agricole.
Sprijinirea fermelor agricole de semi-subzistenta.
Imbunatatirea si dezvoltarea infrastructurii legate de dezvoltarea si adaptarea agriculturii si silviculturii.
Cresterea valorii adaugate a produselor agricole si forestiere.
Infiintarea grupurilor de producatori.
Imbunatatirea valorii economice a padurii.

Alegerea obiectivelor mentionate mai sus si echilibrul financiar dintre ele sunt rezultatulunei analize de baza si al unei analize SWOT, realizate in cadrul PNDR. In urma analizei, s-au desprins trei prioritati: cunostinte si competenta (7%), competitivitatea sectoarelor primare din agricultura si silvicultura (57,5%) si nevoia de modernizare si restructurare a sectoarelor de procesare si comercializare din domeniile agroalimentar si forestier (35,5%).

Sub aspect financiar, cea mai importanta prioritate, imbunatatirea competitivitatii exploatatiilor comerciale si de semi-subzistenta si a asociatiilor lor este abordata in obiectivul strategic nr. 2 din PNS. Aceasta componenta este abordata in PNDR atat prin masuri de investitii (modernizarea exploatatiilor agricole, imbunatatirea si dezvoltarea infrastructurii), cat si prin masuri care nu presupun investitii (instalarea tinerilor fermieri, sprijinirea exploatatiilor de semi-subzistenta, pensionarea timpurie). Statutul prioritar al obiectivului strategic nr. 2 este in acord cu nivelurile ridicate de investitii si de restructurare necesare in sectoarele primare din agricultura si silvicultura, identificate in analiza situatiei actuale si SWOT. Masurile obiectivului strategic nr. 2 se axeaza in special pe activitatile necesare abordarii dezavantajelor structurale cu care se confrunta agricultura Romaniei, care s-au desprins si ele in urma analizei situatiei actuale si SWOT: o suprafata prea mare de teren care este detinuta, in mod neproductiv, de: (a) prea multe exploatatii mici si (b) de prea multi agricultori care se apropie sau au depasit varsta pensionarii, in toate aceste exploatatii. In domeniul productiei vegetale se va acorda prioritate sectoarelor deficitare: legume, pepiniere si plantatii de pomi si arbusti fructiferi, capsunarii, culturi de camp, pepiniere si plantatiile de vita de vie pentru vin (cu exceptia restructurarii/reconversiei plantatiilor de vita de vie) si struguri de masa, precum si sectorului de crestere a animalelor. Criteriile de selectie au in vedere fermele de semi-subzistenta, tinerii fermieri, membrii formelor asociative etc. In ceea ce priveste procesarea produselor agricole sprijinul va fi acordat catre sectoarele care au inregistrat deficit: lapte si produse lactate, carne si oua; cereale si panificatie; legume, fructe si cartofi; obtinerea si utilizarea biocombustibililor; seminte oleaginoase; miere de albine, vin. Criteriile de selectie au in vedere sectoarele prioritare, incurajarea produselor traditionale, folosirea surselor de energie regenerabila etc. Masurile care nu presupun investitii contribuie la dezvoltarea durabila a economiei sectorului agricol. Agricultorii sunt incurajati sa se adapteze pietei si nevoilor consumatorilor. Initiativele de formare si informare vor ajuta la diseminarea procedurilor. Astfel, agricultorii vor fi incurajati sa-si imbunatateasca calitatea produselor. Pentru aplicatiile privind sprijinirea tinerilor fermieri, fermele de semi-subzistenta si grupurile de producatori se vor aplica criterii de selectie: zone defavorizate, numar de membrii, realizarea de investitii etc.
Investitiile in infrastructura agricola si modernizarea exploatatiilor sunt necesare pentru a creste nivelul de competitivitate, a indeplini standardele comunitare si a atenua gradul de vulnerabilitate in fata amenintarilor externe de tipul modificarilor climatice.
Sectorul productiei primare are nevoie de o imbunatatire a competitivitatii si de modernizare a exploatatiilor. Investitiile care vizeaza productia de biocombustibili, utilizarea biomasei si a energiei din surse regenerabile vor fi incurajate, din cauza necesitatii de a reduce emisiile de gaze de sera. In ce priveste diminuarea schimbarilor climatice, investitiile din exploatatii legate de cerintele Directivei nitratilor au in vedere reducerea emisiilor de amoniac.
Avand in vedere ca analiza SWOT releva o structura duala a agriculturii romanesti, precum si faptul ca exploatatiile agricole mici au acces dificil la credite si ca investitiile realizate in mod individual nu sunt viabile economic si nu conduc la cresterea competitivitatii, este necesara reducerea acestor discrepante, prin dezvoltarea sectorului exploatatiilor agricole mijlocii. Astfel, prin Masura 121 „Modernizarea exploatatiilor agricole”, vor fi incurajate formele asociative, constituite conform legislatiei in vigoare, prin acordarea unui plafon de sprijin mai ridicat.
Actiunile de modernizare a exploatatiilor nu vor viza numai sprijin pentru agricultorii individuali ci vor viza si asociatiile acestora, pentru a incuraja dezvoltarea economiei de scara, in paralel cu utilizarea eficienta a resurselor de capital limitate, a fondurilor europene si imbunatatirea conditiilor de trai si de munca, prin adoptarea unei mentalitati de intrajutorare in randul fermierilor. Asemenea actiuni ii vor ajuta sa profite de oportunitatea dezvoltarii pietei interne si externe europene prin aducerea sectorului neperformant la potentialul sau real, prin modernizare si restructurare. Printre masurile vizate in obiectivul strategic nr. 2, masura referitoare la instalarea tinerilor fermieri merita o atentie deosebita. Aceasta masura este necesara pentru a rezolva problema transferului de terenuri dintre generatii, in cadrul segmentului exploatatiilor de 6-40 UDE. Aceasta problema decurge din faptul ca numarul agricultorilor tineri sau de varsta medie este de doar 12.000 (din care 4.000 au varsta de pana in 40 de ani) si acestia nu ar putea utiliza terenurile care vor fi transferate, de la agricultorii mai in varsta si care vor fi incurajati sa renunte la practicarea agriculturii. Fara un numar suficient de agricultori tineri, exista un risc semnificativ, ca terenurile sa fie abandonate, folosite neproductiv sau ca acestia, sa achizitioneze exploatatii care sa le depaseasca posibilitatile de administrare sau realizarea de investiti. De aceea, este necesar ca numarul agricultorilor tineri sa creasca, astfel incat, terenurile devenite disponibile prin pensionare sau prin renuntarea la practicarea agriculturii, sa poata fi utilizate productiv si sa contribuie la cresterea economica globala si la dezvoltarea rurala durabila. Sprijinul pentru instalarea tinerilor fermieri va viza forta de munca deja activa in agricultura, cum sunt lucratorii agricoli din exploatatiile agricole familiale, fermele de semisubzistenta de peste 6 UDE, exploatatiile agricole care fac parte dintr-o forma asociativa. Masura referitoare la instalarea tinerilor fermieri nu va incuraja persoanele din afara sectorului sa preia activitati agricole, ea fiind orientata catre beneficiarii prioritari, asa cum reiese din analiza. Situatia demografica din cadrul exploatatiilor agricole sugereaza, de asemenea, ca o astfel de necesitate nu este conforma cu nevoia de a incuraja si facilita un transfer mai mare al fortei de munca din agricultura.
Astfel, masura pentru instalarea tinerilor fermieri, alaturi de masurile referitoare la pensionarea timpurie si la exploatatiile de semi-subzistenta faciliteaza iesirea din agricultura a unui numar mare de producatori si lucratori agricoli care depind de productia de subzistenta. Acest grup va beneficia fie de plati de asistenta sociala, finantate prin programe nationale (in cazul pensionarilor), fie de actiuni de dezvoltare economica rurala non-agricola, incurajate prin masurile Axei 3 (pentru producatorii de subzistenta si lucratorii agricoli someri care nu au varsta pensionarii, dar care nu prezinta o probabilitate ridicata de a deveni fermieri comerciali viabili, avand in vedere nivelul lor de competenta si experienta). Drept urmare, masuri precum cele referitoare la tinerii fermieri, la sprijinul pentru exploatatiile de semi-subzistenta si la pensionarea timpurie, care vor functiona in complementaritate cu masurile Axei 3, vor contribui la crearea, pe de o parte, a unui segment agricol comercial rational, restructurat, productiv si modern si, pe de alta parte, a unei economii rurale nonagricole dinamice, pentru cei care vor renunta la agricultura.

A doua mare prioritate este abordata in obiectivul strategic nr. 3 din PNS, care vizeaza nevoia de restructurare si modernizare a sectoarelor de procesare si comercializare din domeniile agroalimentar si forestier. Masurile elaborate pentru atingerea acestui obiectiv cuprind infiintarea grupurilor de producatori si investitiile axate pe crearea de valoare adaugata pentru produsele agricole si forestiere si imbunatatirea valorii economice a padurii. Masurile referitoare la infiintarea grupurilor de producatori abordeaza problema canalelor de comercializare a produselor din exploatatiile mici, care sunt slab dezvoltate in prezent, intr-o maniera care va asigura cooperarea verticala intre agricultori, procesatori si distribuitorii cu amanuntul. Investitiile din sectoarele de procesare alimentara si forestiera vor viza problemele cu care se confrunta acestea, caracterizate prin numarul mare de intreprinderi insuficient dotate, concomitent cu inregistrarea unei cresteri a investitiilor straine directe.
Dupa cum se precizeaza in analiza, formele asociative joaca un rol important in procesul de adaptare calitativa si cantitativa a materiei prime la cerintele industriei agroalimentare. Astfel, prin Masura 123 „Cresterea valorii adaugate a produselor agricole si forestiere”, s-a stabilit un plafon de sprijin mai ridicat pentru investitiile realizate de diverse forme de asociere. Astfel, prin sprijinirea formelor asociative, atat prin Masura 121 „Modernizarea exploatatiilor agricole”, cat si prin Masura 123 „Cresterea valorii adaugate a produselor agricole si forestiere”, se asigura atat integrarea in lantul agroalimentar, cat si coerenta programului.
Investitiile realizate pentru imbunatatirea valorii economice a padurilor vor servi la cresterea si largirea suprafetelor mari de padure din Romania care au o valoare ridicata si sunt bine administrate, pentru a putea profita de ocaziile oferite de pietele europene, din ce in ce mai mari, pentru cheresteaua certificata. Motivul stabilirii acestui obiectiv ca unul prioritar consta in faptul ca sunt necesare investitii mari pentru restructurarea, modernizarea si cresterea competitivitatii din sectorul de procesare agro-forestier, pentru a asigura o buna integrare pe piata a exploatatiilor. De asemenea, competitivitatea sectorului agricol si forestier primar depinde de gradul de competitivitate al canalelor sale de comercializare (atat pentru input, cat si pentruoutput) si al industriei de procesare.

A treia prioritate este abordata in obiectivul strategic nr. 1 si vizeaza competentele si cunostintele din sectorul agricol si forestier. Masurile prevazute pentru atingerea acestui obiectiv cuprind sprijinirea activitatilor de formare profesionala, informare, diseminare si difuzare a cunostintelor, precum si sprijinirea furnizarii serviciilor de consultanta si consiliere pentru ferme. Aceste masuri au in vedere nivelul scazut de educatie si competenta a lucratorilor din exploatatiile agricole si din sectorul forestier si nevoia de orientare a serviciilor de consultanta agricola (public- ANCA, privat, existent in forma incipienta si ONG-uri) catre nevoile micilor fermieri. Aceste masuri nu vor servi doar la imbunatatirea competitivitatii exploatatiilor, ci vor servi si la difuzarea cunostintelor referitoare la rolul agriculturii in protejarea naturii si capacitatea agricultorilor de a se folosi de serviciile de mediu, ca mijloc de generare a veniturilor. Desi atingerea acestui obiectiv constituie un element important al cresterii competitivitatii globale a sectoarelor agroalimentar si forestier, activitatile pe care acesta le presupune nu sunt la fel de costisitoare precum cele prevazute in masurile destinate cresterii competitivitatii exploatatiilor comerciale si de semi-subzistenta sau restructurarii si modernizarii sectoarelor de procesare si comercializare agroalimentara si forestiera.

Structura avuta in vedere pentru masurile Axei 1 are ca scop maximizarea sinergiilor si complementaritatilor dintre diferitele masuri si cresterea capacitatii create prin Programul SAPARD si alte programe de finantare. Se previzioneaza aplicarea majoritatii masurilor in acelasi timp. Este foarte important ca masurile legate de obiectivele strategice 2 si 3 sa fie aplicate simultan, deoarece, pentru a putea investi in propriile exploatatii, fermierii au nevoie de stimulentul oferit de noile retele de comercializare, prin intermediul formelor asociative, precum si de un sector dinamic de procesare si comercializare agroalimentara, care sa genereze o cerere puternica pentru produsele lor. La fel, modernizarea si restructurarea sectorului de procesare si comercializare agroalimentara depinde de eforturile de modernizare si restructurare din sectorul productiei primare. In plus, investitiile pentru modernizarea exploatatiilor depind de masurile care nu presupun investitii, cum ar fi formarea profesionala, serviciile de consultanta si consiliere, sprijinirea agricultorilor de semisubzistenta si a tinerilor fermieri. In cazul sprijinirii tinerilor fermieri si a agricultorilor din fermele de semisubzistenta, platile nu necesita accesul la credite sau la mijloace de prefinantare, fiind vizate exploatatiile de 2-40 UDE, cu potentialul cel mai mare de a deveni viabile din punct de vedere comercial. Aceasta categorie de agricultori poate fi apoi incurajata sa se asocieze si sa realizeze investitii pentru modernizarea exploatatiilor. Mai mult, sprijinirea instalarii tinerilor fermieri si agricultorilor de semi-subzistenta, trebuie insotite de sprijin non-financiar, prin formare profesionala si consultanta. Importanta evidenta a masurilor care nu presupun investitii, justifica volumul mare de fonduri care le-a fost alocat in cadrul PNDR.

Majoritatea masurilor programate a fi aplicate simultan la inceputul perioadei de programare vor consolida capacitatile deja create prin programele de finantare anterioare. De exemplu, experienta dobandita prin investitiile de modernizare a exploatatiilor si a sectorului de procesare agroalimentara, desfasurate prin Programul SAPARD, a pus bazele masurilor care sprijina astfel de investitii prin PNDR. In plus, proiectele MADR sprijina deja investitii legate de irigatii si drumuri forestiere si servesc la stabilirea unui cadru strategic, juridic si de mediu care vor creste capacitatea de implementare a masurii referitoare la infrastructura agricola si forestiera. Desi experienta Romaniei in domeniul initiativelor precum cele de sprijinire a fermierilor tineri sau de semi-subzistenta, este limitata, importanta acestor masuri nu permite intarzierea aplicarii lor. Totusi, se intelege ca in etapa initiala, aceste masuri ar putea incepe relativ lent, dupa care, cu timpul, sa creasca in importanta. Se mai prevede ca o mare parte a eforturilor de creare a capacitatilor sa fie orientata catre institutiile responsabile cu administrarea si sprijinirea acestor masuri, cu accent pe invatarea din practicile internationale, crearea de retele si diseminarea experientei acumulate.

Doua masuri a caror implementare va fi intarziata: pensionarea timpurie si sprijinirea serviciilor de consultanta si consiliere agricola
Prevederile stipulate in sectiunile I, II, III ale Anexei VIII a Tratatului de Aderare vor fi aplicabile in perioada 2007-2009, cu exceptia sectiunii I, punctul D al Anexei, aplicabila pentru perioada 2010- 2013 si care priveste furnizarea de servicii de consultanta agricultorilor care vor beneficia de sprijin de semi-subzistenta. Prevederile financiare specifice, prevazute in sectiunea IV a Anexei VIII, vor fi aplicabile pe toata perioada de programare 2007-2013.
Masura 143„Furnizarea de servicii de consiliere si consultanta pentru agricultori” va fi disponibila intre 2007 si 2009, perioada in care serviciile de consultanta vor fi finantate in proportie de 100%. Incepand cu anul 2010, masura va fi disponibila cu o rata a sprijinului de 80%.
Deoarece pentru o serie de masuri nu exista suficienta experienta (instalarea tinerilor fermieri, sprijinirea fermelor de semi-subzistenta, agro-mediu), prin Masura 143, potentialii beneficiari ai acestor masuri vor primi atat consultanta cat si sprijin pentru a completa documentele necesare pentru a le accesa.
Motivul pentru care s-a decis intarzierea aplicarii masurii referitoare la pensionarea timpurie este faptul ca exista deja un numar mare de agricultori care au depasit varsta pensionarii si care vor putea, in viitorul apropiat, sa disponibilizeze o suprafata destul de mare de teren agricol tinerilor fermieri. In plus, caracterul complex al acestei masuri va necesita crearea unor capacitati importante in cadrul institutiei responsabile cu aplicarea acesteia.
Impreuna, masurile pentru pensionarea timpurie si serviciile de consultanta reprezinta putin peste 4%, din volumul cheltuielilor previzionate in cadrul Axei 1.