Masura Renovarea, dezvoltarea satelor, imbunatatirea serviciilor de baza pentru economia si populatia rurala si punerea in valoare a mostenirii rurale

Articole care stau la baza masurii Renovarea si dezvoltarea satelor
Articolul 52(b)(i) si 56 al Regulamentului (CE) nr. 1698/2005.
Punctul 5.3.3.2.1 a Anexei II al Regulamentului (CE) nr.1974/2006.
Articolul 52(b) (ii) si 56 al Regulamentului(CE) nr. 1698/2005.
Punctul 5.3.3.2.2 al Anexei II a Regulamentului (CE) nr. 1974/2006
Articolul 57 al Regulamentului (CE) nr. 1698/2005
Punctul 5.3.3.2.3 al Anexei II a Regulamentului (CE) nr. 1974/2006.
Codul masurii 322
Sistemul de colectare si depozitare a deseurilor solide este intr-o faza incipienta in zona rurala. In prezent spatiile de depozitare a deseurilor existente in spatiul rural nu corespund normelor de mediu, urmand ca acestea sa fie inchise si ecologizate pana la data de 16 iulie 2009

(ii) Servicii pentru comunitatea rurala
Infrastructura fizica de baza slab dezvoltata, in majoritatea comunelor este, de asemenea, una dintre cauzele care limiteaza dezvoltarea serviciilor de baza in spatiul rural (facilitati culturale, recreationale, de ingrijire a copiilor si batranilor, servicii de transport public etc). In majoritatea comunelor si satelor, acestea sunt slab dezvoltate sau in unele cazuri, aproape inexistente.
La nivelul anului 2006 doar 7% 65 din satele romanesti detineau gradinite, iar in privinta creselor, statistica arata faptul ca acestea sunt aproape inexistente (2 unitati), situatie care se rasfrange si asupra accesului mamelor pe piata muncii. Totodata, casele de copii66 si centrele de ingrijire a batranilor sunt reduse numeric in mediul rural.
Spatiile recreationale (locuri de joaca pentru copii, parcuri, piste de biciclete, terenuri de sport) sunt de asemenea slab dezvoltate. In privinta spatiilor pentru practicarea activitatilor sportive, la nivelul anului 2001 existau doar 26 de cluburi sportive (Studiu MADR)
Multe localitati rurale sunt izolate si nu beneficiaza de servicii de transport public care sa le asigure legatura cu alte localitati sau cu centrul administrativ al comunei. Serviciile regionale de transport persoane ce opereaza in aceste zone, de obicei evita deservirea acestor localitati, din motive de eficienta economica sau din cauza infrastructurii precare etc. Aceasta cauza creeaza dificultati majore in multe din zonele rurale, din perspectiva accesarii serviciilor medicale, educationale si administrative, limitand astfel si posibilitatile de ocupare a unui loc de munca.

(iii) Mentinerea si pastrarea mostenirii rurale si a identitatii culturale
In spatiul rural, activitatea culturala este organizata in jurul caminului/centrului cultural al comunei/satului. Majoritatea caminelor culturale, caselor de cultura si a altor asezaminte culturale se afla intr-o stare continua de degradare, neputand oferi astfel, servicii culturale populatiei rurale, aspect ce se rasfrange si asupra situatiei educationale a acesteia.
Pe fondul lipsei de mijloace financiare, numeroase asezaminte culturale din spatiul rural nu si-au mai putut desfasura activitatea din cauza starii inaintate de degradare. Astfel, in anul 2002 din totalul de 6.147 de camine culturale existente in tara, doar 1.874 mai puteau desfasura activitati culturale. Mai mult decat atat, in ciuda faptului ca 97% dintre caminele culturale beneficiaza de un sediu propriu, dotarea acestora este mai mult decat nesatisfacatoare pentru circa 80% dintre ele.
De asemenea, obiectivele de patrimoniu, sunt in cea mai mare masura supuse fenomenului de degradare, avand drept cauza aceleasi lipsuri financiare. Satele romanesti reprezinta importante centre ale mostenirii culturale (pastrarea traditiilor, a obiceiurilor, arta mestesugurilor, ansambluri de biserici, situri arheologice, centre istorice etc.) si adapostesc o bogata cultura traditionala, o arhitectura diversa si un mod de viata bazat pe valori traditionale, care in general difera de la o regiune la alta. Totusi, satele romanesti nu reusesc sa utilizeze cu succes aceste resurse unice in avantajul economic al populatiei.
Cu toate ca traditiile si obiceiurile sunt influentate de pozitia geografica a zonei si de prezenta resurselor naturale, identitatea culturala nu este definita doar de o simpla locatie. Pastrarea si conservarea mostenirii rurale sunt esentiale pentru dezvoltarea turismului rural, reprezentand o posibilitate de promovare a satelor romanesti cu efect pozitiv asupra turistilor si populatiei locale. Desi prin implementarea Programului SAPARD s-au realizat o serie de proiecte de infrastructura rurala (2.558 km drumuri construite si modernizate, 4.918 km retea de alimentare cu apa, 863 de km retea de canalizare) si proiecte axate pe activitati mestesugaresti si de artizanat (19 unitati mestesugaresti sustinute in cadrul carora activeaza 155 artizani), necesitatile de renovare si dezvoltare a satelor sunt inca destul de mari. Numarul comunelor care au beneficiat de proiecte de infrastructura fizica de baza (drum, apa si canalizare) au fost de 821 din care 441au beneficiat de proiecte pentru drumuri, 295 pentru apa si 85 pentru canalizare.
In acest moment, exista oportunitatea de a duce la indeplinire si de a folosi cu succes aceste proiecte pilot, ca model pentru a fi reproduse la o scara mai larga printr-un program de dezvoltare rurala, de amploare, finantat prin FEADR si contributia nationala.

(iv) Abordarea integrata
Complexitatea nevoilor de renovare, dezvoltare si modernizare a localitatilor rurale reclama necesitatea unei abordari integrate care presupune combinarea activitatilor si operatiunilor a trei masuri oferite de cadrul legal de dezvoltare rurala si anume: 321 – „Servicii de baza pentru economia si populatia rurala”, 322 – „Renovarea si dezvoltarea satelor” si 323 – „Conservarea si punerea in valoare a mostenirii rurale” in una singura. Aceasta va permite comunitatilor locale sa rezolve intr-un cadru integrat problemele si nevoile locale.
O astfel de abordare are la baza doua motive importante, respectiv, gradul inalt de interdependenta a actiunilor, reprezentand necesitati stringente comune si necesitatea modernizarii, renovarii si revitalizarii satelor, coreland interventiile astfel incat sa fie eficiente si in armonie cu peisajul.
Toate acestea sunt nevoi ce presupun urgente pentru toate cele trei categorii de activitati specifice celor trei masuri: imbunatatirea si crearea infrastructurii fizice de baza (cu precadere infrastructura de drumuri si infrastructura de apa/apa uzata), a serviciilor publice de baza si punerea in valoare a mostenirii rurale.
In plus, din punct de vedere economic, aceasta ofera avantajul economiei de scara a operatiunilor executate integrat, dar si reducerea cheltuielilor administrative si simplificarea procedurilor, in timp ce tratarea lor individuala ar induce intarzieri in implementare.

(v) Rolul asociatiilor de dezvoltare intercomunitara
O atentie deosebita se va acorda incurajarii investitiilor initiate de catre asociatiile de dezvoltare intercomunitare al caror rol in dezvoltarea comunitatilor rurale devine din ce in ce mai important. Conform prevederilor legale in vigoare67, ”Doua sau mai multe unitati administrativ-teritoriale au dreptul ca, in limitele competentelor autoritatilor lor deliberative si executive, sa coopereze si sa se asocieze, in conditiile legii, formand asociatii de dezvoltare intercomunitara“.
Aceasta forma de asociere reprezinta un instrument important pentru rezolvarea unor probleme care au pus la grea incercare administratiile locale din Romania. Venind in sprijinul administratiei publice locale, asocierea de tip intercomunitar este preluata de mai toate administratiile europene, ca model de urmat; in esenta, intercomunalitatea ca forma de asociere este similara asocierii de state la nivel european, doar ca se petrece la nivel de administratii locale.
Asocierea are la baza un scop bine definit si se realizeaza in vederea atingerii aceluiasi obiectiv; cu toate acestea, beneficiile asocierii sunt multiple si transcend scopul initial (de exemplu: crearea unei asociatii de tip intercomunitar garanteaza aparitia unei strategii de dezvoltare a localitatilor, care realizeaza asocierea). Desi bine definit, scopul, nu trebuie sa se limiteze la o singura actiune sau activitate, ci trebuie sa aiba in vedere un anumit domeniu.

Obiectivele masurii
Obiectivul general al masurii vizeaza imbunatatirea conditiilor de viata pentru populatie, asigurarea accesului la serviciile de baza si protejarea mostenirii culturale si naturale din spatiul rural in vederea realizarii unei dezvoltari durabile.
Obiectivul specific vizeaza cresterea numarului de locuitori din zonele rurale care beneficiaza de servicii imbunatatite.
67 Legea 215/2001 a administratiei publice locale, Republicata cu modificarile si completarile ulterioare.
Obiectivele operationale ale acestei masuri vizeaza:
- Imbunatatirea infrastructurii fizice de baza in spatiul rural;
- Imbunatatirea accesului la serviciile publice de baza pentru populatia rurala;
- Cresterea numarului de sate renovate;
- Cresterea numarului de obiective de patrimoniu din spatiul rural sprijinite.

Domeniul de aplicabilitate si actiuni prevazute
Sprijinul pentru aceasta masura vizeaza investitii in spatiul rural pentru:
a) Crearea si modernizarea infrastructurii fizice de baza;
b) Crearea si dezvoltarea serviciilor publice de baza pentru populatia rurala;
c) Protejarea patrimoniului cultural de interes local si natural din spatiul rural.

Tipul de servicii/actiuni sprijinite
Pentru componenta a):
• Infiintarea de drumuri noi, extinderea si imbunatatirea retelei de drumuri de interes local (drumuri comunale, vicinale si strazi din interiorul comunei) ce apartin proprietatii publice a unitatii administrative (comuna) pe teritoriul careia se afla, asa cum sunt definite si clasificate in conformitate cu legislatia nationala69 in vigoare;
• Prima infiintare, extinderea si imbunatatirea retelei publice de apa (captare, statii de tratare, alimentare) pentru localitatile rurale avand sub 10.000 populatie echivalenta (p.e);
• Prima infiintare, extinderea si imbunatatirea retelei publice de apa uzata (canalizare, statii de epurare) pentru localitatile rurale avand sub 10.000 populatie echivalenta (p.e);
• Prima infiintare si extinderea retelei publice de joasa tensiune si a retelei publice de iluminat cu eficienta energetica ridicata;
• Prima infiintare si extinderea retelei publice locale de alimentare cu gaz catre alte localitati rurale sau catre zone rurale care nu sunt conectate la retea;
• Investitii in statii de transfer70 pentru deseuri si dotarea cu echipamente de gestionare a deseurilor.

Pentru componenta b):
• Infiintarea, amenajarea spatiilor publice de recreere pentru populatia rurala (parcuri, spatii de joaca pentru copii, terenuri de sport, piste de biciclete);
• Renovarea cladirilor publice (ex.primarii) si amenajari de parcari, piete, spatii pentru organizarea de targuri etc);
• Investitii in sisteme de producere si furnizare de energie din surse regenerabile ca parte componenta a unui proiect integrat (in situatia in care este vorba de un proiect de renovare a unei cladiri publice);
• Prima infiintare si dotarea infrastructurii aferente serviciilor sociale precum centrele de ingrijire copii, batrani si persoane cu nevoi speciale;
• Investitii in constructia de gradinite noi pentru copii, inclusiv dotarea acestora;
• Achizitionarea de microbuze care sa asigure transportul public pentru comunitatea locala in zonele unde o astfel de investitie nu este atractiva pentru companiile private dar care este indispensabila pentru comunitate si vine in sprijinul rezolvarii unei importante nevoi sociale inclusiv construirea de statii de autobuz;
• Achizitionarea de utilaje si echipamente pentru serviciile publice (de deszapezire, intretinere spatii verzi etc.) daca fac parte din investitia initiala pentru infiintarea serviciului;
• Investitii de renovare, modernizarea si dotarea aferenta a asezamintelor culturale71, inclusiv prima achizitie de carti, materiale audio, achizitionarea de costume populare si instrumente muzicale traditionale in vederea promovarii patrimoniului cultural imaterial ca parte componenta a proiectului. De asemenea vor fi sustinute cheltuielile cu achizitionarea de echipamente hardware, software, inclusiv costurile de instalare si montaj.

Pentru componenta c):
• Restaurarea, consolidarea si conservarea obiectivelor de patrimoniu cultural – grupa B72 si natural din spatiul rural (pesteri, arbori seculari, cascade etc.); • Studii privind patrimoniul cultural (material si imaterial) din spatiul rural cu posibilitatea de valorificare a acestora si punerea acestora la dispozitia comunitatii; • Achizitionare de echipamente pentru expunerea si protectia patrimoniului cultural.

Tipul de costuri acoperite
Conform art. nr. 55 din Regulamentul (CE) nr.1974/2006 vor fi sustinute si costurile generale legate de intocmirea proiectului precum taxe pentru arhitecti, ingineri si consultanti, studii de fezabilitate/ memorii justificative, taxe pentru eliberarea certificatelor, avizelor si autorizatiilor necesare implementarii proiectelor, asa cum sunt ele mentionate in legislatia nationala, achizitionarea de patente si licente, in limita a 10% din valoarea totala eligibila a proiectului iar pentru proiectele care nu prevad constructii, in limita a 5%.

Criterii de eligibilitate:
• Proiectul trebuie sa fie realizat in spatiul rural conform definitiei din PNDR iar beneficiarul se identifica intr-una din categoriile de beneficiari definite; • Nu este permisa dubla finantare a aceleasi activitati/investitie din alte fonduri comunitare sau nationale; • Beneficiarul trebuie sa prezinte toate avizele si autorizatiile necesare investitiei; • Prin memoriul justificativ/studiul de fezabilitate, proiectul trebuie sa demonstreze oportunitatea si necesitatea socio-economica a investitiei; • Proiectul propus este in conformitate cu normele de mediu73, (inclusiv Directiva Cadru Apa74) si legislatia in vigoare cu privire la normele de siguranta in transport/energie; • Proiectele de investitii in infrastructura de apa/apa uzata vor trebui sa prezinte fie un aviz tehnico-economic din partea operatorului regional acolo unde acesta exista, fie un aviz din partea consiliului judetean prin care se dovedeste si conformitatea proiectului cu strategia regionala/judeteana de apa/apa uzata, iar in cazul in care un astfel de proiect nu se regaseste in situatiile mai sus mentionate, proiectul va fi insotit de angajamentul autoritatilor locale de a asigura gestionarea si mentenanta investitiei; • Investitia sa respecte Planul Urbanistic General; • Constructia, modernizarea si extinderea cladirilor trebuie sa respecte/pastreze arhitectura specifica locala; • Orice beneficiar al acestei masuri poate aplica pentru maxim 2 proiecte individuale pe intreaga perioada de programare (2007-2013) ; • Pentru investitiile in infrastructura fizica de baza, beneficiarii trebuie sa prezinte lista cu semnaturi ale locuitorilor, agentilor economici si institutiilor publice care au depus la primarie adeziunea privind necesitatea investitiei si angajamentul de racordare din surse proprii la reteaua de apa/canalizare/gaze/energie electrica sau acordul privind plata colectarii deseurilor; • Beneficiarul se angajeaza sa asigure mentenanta investitiei.

Cheltuieli neeligibile:
• Proiectele de utilitate publica care nu respecta normele privind calitatea in constructii si nu sunt conforme cu normativele de proiectare; • Investitiile privind infrastructura de apa/apa uzata pentru localitatile rurale care intra sub incidenta proiectelor regionale finantate prin POS Mediu pe baza Master Planurilor regionale; • Cumpararea de teren si/sau de imobile; • Impozite si taxe fiscale; • Costuri operationale inclusiv costuri de intretinere si chirie; • Comisioane bancare, costurile garantiilor, cheltuieli de infiintare si cheltuieli similare; • Investitii care fac obiectul Masurii 125 din Axa 1 a PNDR (drumurile de acces la ferma si cele de exploatatie forestiera); • Drumurile judetene, nationale si reteaua TEN-T; • Achizitionarea de bunuri second-hand (utilizate), cu exceptia celor care au ca obiectiv obtinerea caracterului traditional autentic; • Renovarea si constructia de scoli, dispensare si spitale; • Investitiile in obiective de patrimoniu cultural UNESCO si national; • Constructia de asezaminte culturale noi; • Orice cheltuieli realizate cu scopul asigurarii mentenantei sau orice alte cheltuieli generate de simpla inlocuire in conformitate cu art. 55 din Regulamentul (CE) nr. 1974/2006; • TVA, cu exceptia TVA-ului nedeductibil, in cazul in care este in mod real si definitiv suportat de catre beneficiari, altii decat persoanele scutite de plata impozitului, conform art.71 (3), lit. a din Regulamentul (CE) nr.1698/2005; • Costuri de schimb valutar, taxe si pierderi ocazionate de schimburile valutare asociate contului euro APDRP; • Contributia in natura; • Costurile aferente unui contract de leasing: taxa de management, dobanzi, prima de asigurare etc. • Costuri realizate inainte de aprobarea proiectului, cu exceptia studiilor tehnice, a planurilor de afaceri si a studiilor de fezabilitate; • Costuri privind inchirierea de masini, utilaje, instalatii si echipamente; • Achizitia de mijloace de transport pentru uz personal; • Achizitia de mijloace de transport rutier de marfuri pentru a presta servicii de transport in numele tertilor.

Beneficiari
• Comunele prin reprezentantii lor legali conform legislatiei nationale in vigoare; • Autoritatile locale (comune) sau asociatii de dezvoltare intercomunitare prin operatorii • Asociatiile de dezvoltare intercomunitare76 realizate intre doua sau mai multe comune infiintate conform legislatiei nationale in vigoare; • ONG-uri, asezaminte culturale si institutii de cult definite conform legislatiei nationale in vigoare; • Persoane fizice si juridice care detin in proprietate sau administreaza obiective de patrimoniu cultural/natural de interes local si care aplica pentru componenta „c”.

Intensitatea sprijinului
Sprijinul public (comunitar si national) acordat in cadrul acestei masuri va fi:
a) de pana la 100% din totalul cheltuielilor eligibile pentru proiectele de utilitate publica, negeneratoare de profit, dar valoarea totala eligibila a proiectului nu va depasi:
v 1 milion Euro/proiect individual in cazul unui proiect de investitii in infrastructura de baza al carui beneficiar este un Consiliu Local;
v 3 milioane Euro/proiect in cazul unui proiect individual de investitii in infrastructura de baza al carui beneficiar este o asociatie de dezvoltare intercomunitara; v 2,5 milioane Euro/proiect in cazul unui proiect integrat77 al carui beneficiar este un Consiliu Local;
v 6 milioane Euro/proiect in cazul unui proiect integrat al carui beneficiar este o asociatie de dezvoltare intercomunitara;
v 500.000 Euro/proiect individual pentru celelalte tipuri de actiuni vizate de aceasta masura, altele decat cele mai sus mentionate.
b) de pana la 70% din totalul cheltuielilor eligibile pentru proiectele generatoare de profit. Volumul sprijinului nu poate depasi plafonul de 200.000 Euro/beneficiar pentru o perioada de minim 3 ani fiscali conform regulii „de minimis” stipulata in Regulamentul Comisiei (CE) nr. 1998/2006 Jurnalul Oficial L 379 din 28.12.2006.

Prevederi privind ajutorul de stat
Orice sprijin pentru investitii generatoare de profit acordat prin aceasta masura se va face conform Regulamentului Comisiei (CE) nr. 1998/2006 din 15 Decembrie 2006 de aplicare a art. 87 si 88 a Tratatului privind ajutorul „de minimis”, Jurnalul Oficial L 379 din 28.12.2006 (valoarea totala a ajutoarelor de minimis primite pe perioada a 3 ani fiscali de catre un beneficiar nu va depasi plafonul maxim al ajutorului public de 200.000 Euro/beneficiar). Acest plafon se aplica indiferent de forma ajutorului „de minimis” sau de obiectivul urmarit si indiferent daca ajutorul acordat de Statul Membru este finantat in totalitate sau partial din surse de origine comunitara.

Reguli privind acordarea, cumulul, raportarea si monitorizarea acordarii ajutoarelor potrivit regulii de minimis
Acordarea si monitorizarea sprijinului prin aceasta masura se face pe baza declaratiei pe proprie raspundere a beneficiarului, in conformitate cu art. 3, alineatul (1) al Regulamentului Comisiei (CE) nr. 1998/15.12.2006 de aplicare a art. 87 si 88 al Tratatului privind ajutorul “de minimis”, Jurnalul Oficial L 379/28.12.2006, iar MADR, in calitate de furnizor de ajutor “de minimis” va tine evidenta acestor ajutoare in conformitate cu art. 3, alineatul (3) al aceluiasi regulament si potrivit prevederilor art. 6 din Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr. 117/200679 privind procedurile nationale in domeniul ajutorului de stat si a prevederilor Regulamentului pus in aplicare prin Ordinul Presedintelui Consiliului Concurentei nr. 175/ 200780 privind procedurile de monitorizare a ajutoarelor de stat. In cazul in care beneficiarul acceseaza in paralel pentru acelasi proiect sprijin acordat in cadrul programului prin fondurile de garantare pentru garantii bancare, ajutorul total cumulat acordat acestuia nu poate depasi cuantumul prevazut in cadrul masurii.

Criterii de selectie
i. Localitatile rurale care nu au mai primit anterior sprijin comunitar pentru o investitie similara;
ii. Localitati rurale din regiunile cu grad de saracie ridicat
iii. Proiectele care se incadreaza intr-o strategie de dezvoltare locala sau judeteana;
iv. Proiecte integrate de investitii;
v. Proiectele de investitii in infrastructura de apa/apa uzata in localitatile rurale intre 2.000- 10.000 de p.e. identificate prin Master Planurile Regionale, dar care nu sunt finantate din POS Mediu;
vi. Proiecte de investitii in infrastructura de drumuri care asigura legatura cu principalele cai rutiere (drumurile judetene, nationale) sau alte cai principale de transport (feroviare si fluviale);
vii. Proiecte de investitii in infrastructura de alimentare cu apa in zonele in care apa este insuficienta sau in zonele care prezinta incidenta ridicata a perioadelor de seceta;
viii. Proiectele de investitii in infrastructura de apa/apa uzata pentru zonele in care apa prezinta un grad ridicat de poluare sau zonele in care apa freatica prezinta o concentratie ridicata de nitrati ce afecteaza sanatatea populatiei;
ix. Proiecte de investitii in infrastructura sociala;
x. Proiectele care promoveaza investitii in scopul conservarii specificului local si a mostenirii culturale.

Descrierea angajamentelor
Beneficiarii acestei masuri pot solicita Agentiei de Plati plata unui avans in cuantum de pana la 20% din ajutorul public pentru investitii, conform articolului 56 din Regulamentul (CE) nr.1974/2006 privind regulile de aplicare ale Regulamentului Consiliului (CE) nr.1698/2005 privind acordarea sprijinului pentru dezvoltare rurala din FEADR, iar plata este conditionata de constituirea unei garantii bancare sau a unei garantii echivalente, corespunzatoare unui procent de 110% din valoarea avansului. In cazul beneficiarilor publici, Agentia de Plati poate accepta beneficiarului drept garantie, un angajament scris, emis de catre autoritatea ierarhic superioara, prin care aceasta se angajeaza la plata sumei de garantare in cazul in care nu se indeplinesc conditiile in care a fost acordat avansul. Garantia depusa se elibereaza numai in cazul in care Agentia de Plati stabileste ca suma cheltuielilor efectuate care corespund sprijinului public pentru investitii a depasit valoarea avansului. Pachetul de acte normative, pentru creditarea si garantarea investitiilor, care este in vigoare pana in anul 2009, in special pentru asigurarea cofinantarii proiectelor realizate din fondul SAPARD, intitulat Programul „Fermierul”, a constituit principalul instrument pentru cresterea absorbtiei fondurilor de pre-aderare. Incepand cu anul 2010, se intentioneaza ca fondurile de garantare sa se capitalizeze din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurala, asa cum se prezinta in subcapitolul 5.2.7 din PNDR

Criteriile si liniile de demarcare cu alte instrumente financiare ale UE, cu alte masuri PNDR si programe nationale

• Demarcarea sprijinului FEADR, FEDR si FC pentru infrastructura de apa/apa uzata are la baza Master Plan-uri Regionale, elaborate de catre MMDD. Prin PNDR (FEADR) se vor finanta acele proiecte de infrastructura de apa/apa uzata din localitatile rurale avand sub 10.000 populatie echivalenta (p.e.) cu exceptia acelor localitati rurale care sunt cuprinse in Proiectele Regionale care vor fi finantate prin POS Mediu (FEDR, FC) si cu exceptia proiectelor de infrastructura apa/apa uzata din statiunile balneare si balneoclimaterice din spatiul rural care vor fi sprijinite prin POR (FEDR).
In plus, pentru ca aceasta demarcare sa fie clara la nivelul beneficiarilor, lista localitatilor rurale vizate de fiecare program in parte va fi adusa la cunostinta acestora.
In acest sens, sprijinul prin PNDR, POS Mediu si POR este unul complementar, garantarea demarcarii fiind asigurata prin incheierea unui protocol intre AM –urile implicate.
• Demarcarea sprijinului FEADR , FEDR si FC privind gestionarea deseurilor:
- In ceea ce priveste managementul deseurilor in perioada 2007-2013 prin FEDR si FC (POS Mediu) vor fi sustinute investitiile de dezvoltare a sistemelor de management integrat la nivel de judet care vor acoperi de asemenea si localitatile rurale din judetele care intra sub incidenta POS Mediu si sunt anexate in acest program;
- FEADR (Masura 322, Axa 3 PNDR) va sustine investitiile in statiile de transfer pentru deseuri si in echipament de gestionare al acestora in localitatile rurale din alte judete decat cele sustinute prin POS Mediu, cu respectarea Planurilor Regionale de Gestionare a Deseurilor.
• Demarcarea interventiei FEADR, FEDR si FC privind infrastructura de transport are la baza clasificarea drumurilor dupa cum este stipulat in legislatia nationala, astfel:
- FEADR (PNDR – Axa3) va sustine investitiile aferente drumurilor comunale si a altor drumuri din interiorul comunei;
- FEDR (POR) va sustine investitiile aferente drumurilor judetene si strazilor urbane;
- FEDR (POS Transport) va sustine investitiile aferente drumurilor nationale;
- FC (POS Transport) va sustine investitiile aferente retelei TEN-T.
• Demarcarea in privinta interventiei FEADR si FEDR pentru patrimoniul cultural se face astfel:
- FEADR (PNDR – Axa 3) va sprijini patrimoniul cultural local din mediul rural – grupa B83
- FEDR (POR) va sprijini:
- patrimoniul UNESCO si patrimoniul cultural national – grupa A84
- patrimoniul cultural local din mediul urban – grupa B.
• Demarcarea in privinta interventiei FEADR, FEDR si FSE privind investitiile in infrastructura aferenta serviciilor sociale:
- FEADR (PNDR Axa 3) va sustine prima infiintare si dotarea infrastructurii aferente serviciilor sociale precum centre de ingrijire copii, batrani si persoane cu nevoi speciale si investitii noi in gradinite pentru copii din spatiul rural;
- FEDR (POR) va sustine reabilitarea infrastructurii existente.
• Demarcarea cu alte masuri PNDR
- Infrastructura de drumuri
- Prin Masura 125 (Axa 1) vor fi sprijinite investitiile pentru drumurile de acces la ferma si drumurile de exploatatie forestiera care sunt drumuri de utilitate privata si sunt administrate de persoane fizice sau juridice care le au in proprietate sau in administrare, conform legislatiei nationale in vigoare, in timp ce prin Masura 322 vor fi sprijinite drumurile publice de interes local care apartin proprietatii publice a comunei.
- Infrastructura de apa/apa uzata
- Prin Masura 125 (PNDR – Axa 1) sunt sustinute doar investitiile de racordare a fermelor situate in extravilan, la retelele publice de alimentare cu apa si canalizare, in scopul dezvoltarii si adaptarii agriculturii iar in privinta silviculturii investitiile constau in corectarea torentelor in bazinele hidrografice, in timp ce prin Masura 322 sunt sustinute investitiile in infrastructura publica de apa/apa uzata realizate la nivel de comuna. – Infrastructura recreationala
- Prin Masura 313 (PNDR – Axa 3) sunt sustinute investitiile in infrastructura recreationala ca investitii private dependente sau independente de structura de primire turistica, in timp ce prin Masura 322 sunt sustinute investitiile in infrastructura publica recreationala ce deserveste locuitorii comunei unde o astfel de investitie are loc.
• Demarcarea cu Programul85 National de Reabilitare a Asezamintelor Culturale
- Prin Programul National de Reabilitare a Asezamintelor Culturale vor fi finantate investitiile noi (constructie si dotare) pentru asezaminte culturale din spatiul rural
- Prin PNDR (Masura 322 “Renovarea, dezvoltarea satelor, imbunatatirea serviciilor de baza pentru economia si populatia rurala si punerea in valoare a mostenirii rurale”, Axa 3) se va sprijini reabilitarea, modernizarea si dotarea asezamintelor culturale existente in spatiul rural.

Finantare
Alocarea financiara a masurii pe perioada de programare 2007-2013 este urmatoarea:
Cost Total: 1.579.217. 870 Euro
Cost Public: 1.546.087.425 Euro
Angajamente tranzitorii:Nu este cazul.