Rezultatele procesului de consultare – PNDR

In contextul unui proces de consultare continuu, parteneri interesati au adresat in mod constant, prin intermediul mijloacelor puse la dispozitie pentru consultarea macro, observatii si comentarii privind continutul PNDR. Acestea, alaturi de recomandarile obtinute in urma sesiunilor de consultari organizate, au fost centralizate la nivelul Directiei Coordonare, Monitorizare, Promovare si distribuite in functie de subiectul abordat responsabililor de axe si masuri. Expertii AM PNDR au supus analizei comentariile primite si in functie de pertinenta lor, acestea au fost introduse sau nu in continutul programului (vezi Anexa 7).

La nivel national, ponderea VAB in sectorul primar a scazut cu 2,1% din 1998, devenind 14,1% in 2004; o scadere mai putin semnificativa s-a inregistrat in sectorul secundar, 34,3% in 2004, in timp ce in sectorul tertiar (serviciile) a crescut de la 48,4% in 1998, la 51,6% in 2004.
La nivel regional, rata VAB in sectorul tertiar a variat intre 42,4% in Regiunea de Sud si 50,9% in Regiunea de Nord-vest, in 2004. (INS – Anuarul Statistic al Romaniei 1999/2005).
Date statistice comparative, referitoare la VAB, pentru economia rurala, nu sunt disponibile.

In cadrul reuniunilor tehnice consultative, principalele observatii aduse masurilor din Programul National de Dezvoltare Rurala (varianta octombrie 2006), au vizat in special:
In cadrul Axei 1, capitolele privind definirea beneficiarilor, stabilirea criteriilor de eligibilitate, modificari privind limita sprijinului financiar in cadrul masurilor. Totodata, au avut loc dezbateri pe tema nivelului minim de pregatire profesionala necesar accesarii Masurilor 111 „Formare profesionala, informare si difuzare de cunostinte”, 112 „Instalarea tinerilor fermieri” si 121 „Modernizarea exploatatiilor agricole”.
Mare parte din propunerile referitoare la masurile Axei 1 au venit din partea asociatiilor de fermieri, ONG-urilor, firmelor de consultanta, s.a., active in domeniile vizate.
Mai mult de doua treimi din aceste propuneri de modificari pentru masurile aferente Axei 1 au fost preluate, deoarece sunt in acord cu regulamentele comunitare, cu fisele masurilor si se refera la o explicitare mai buna a textului si implicit, la o mai buna intelegere a masurilor. Vom prezenta cateva justificari pentru propunerile care nu au fost acceptate.
Astfel, Masura 111 care sprijina formarea profesionala, informarea si difuzarea de cunostinte nu se poate limita doar la informare asa cum a fost propus in cadrul consultarilor.
Referitor la sprijinul acordat tinerilor fermieri pentru instalare, acesta poate sa fie utilizat si pentru investitii in vederea dezvoltarii activitatii fermei, dar cheltuielile eligibile pentru investitii nu sunt prevazute in fisa tehnica a Masurii 112. Prelungirea termenului de solicitare a sprijinului de la 12 la 24 de luni de la instalare a fermierului nu a putut fi luata in calcul pentru ca termenul prevazut de Regulamentul (CE) nr.1698/2005 nu poate sa fie mai mare de 18 luni de la data instalarii.
Nici includerea proprietarilor de ferme a caror dimensiune economica este sub 6 UDE in categoria beneficiarilor nu a putut fi aplicata, deoarece se propune cedarea unei exploatatii agricole viabile si nu a uneia de semi-subzistenta, deci mai mare de 6 UDE.
Totodata, imbunatatirea si optimizarea fluxurilor de productie, prelucrare si marketing in cadrul Masurii 121 nu este posibila deoarece acesta este un obiectiv prevazut in Masura 123 „Cresterea valorii adaugate a produselor agricole si silvice”.
In cadrul Masurii 125 „Imbunatatirea si dezvoltarea infrastructurii legate de dezvoltarea si adaptarea agriculturii si silviculturii” s-a propus incadrarea costurilor referitoare la defrisarea vegetatiei lemnoase la categoria de investitii eligibile, fapt ce contravine Regulamentului (CE) nr.1698/2005. Nu a fost aplicata nici propunerea privind mentinerea lucrarilor care nu se incadreaza in prioritatile propuse numai prin Planul de Urbanism General (PUG), nu si prin Planurile de Urbanism Zonal (PUZ) la capitolul investitii neeligibile, aceasta reprezentand o conditie restrictiva nejustificata. De asemenea, aceasta masura nu prevede realizarea unor proiecte integrate, astfel ca nu pot fi sprijinite investitiile de infrastructura agricola si forestiera, realizate in comun de proprietarii de terenuri agricole si forestiere invecinati.
In cadrul Masurii 141 „Sprijinirea fermelor agricole de semi-subzistenta”, cresterea valorii sprijinului acordat pana la 2.000 Euro/ferma nu poate fi realizata avand in vedere faptul ca aceasta contravine sprijinului aprobat pentru Romania de 1.500 Euro/an.
Referitor la observatia legata de diminuarea numarului de membri cuprinsi intr-un grup de producatori de la 30 la 15, maxim 20 de membri, trebuie avut in vedere faptul ca legislatia nationala in vigoare prevede ca numarul minim de membri ai unui grup de producatori este de 5.
Programul National de Dezvoltare Rurala 2007-2013 406
Nu poate fi inclusa in Program nici propunerea de finantare a asociatiilor de marketing si nici sustinerea crearii de pagini web pentru grupurile de producatori pentru ca nu este o cheltuiala eligibila pentru Masura 142 „Infiintarea grupurilor de producatori”, este insa o cheltuiala eligibila pentru Organizarea Comuna de Piata sprijinita prin Pilonul I.
Legat de stabilirea criteriilor de eligibilitate, cele mai frecvente propuneri s-au referit la includerea in categoria investitiilor eligibile a animalelor (matca) si a materialului seminal cu inalta valoare biologica, a utilajelor agricole (combine de recoltat, tractoare si altele), a depozitarii la rece a produselor agricole pe parcursul procesarii acestora, a lucrarilor de refacere si reabilitare a drumurilor forestiere degradate, a activitatii de defrisare a vegetatiei lemnoase, a infrastructurii agricole si forestiere, a costurilor legate de intocmirea documentatiei in scopul comasarii terenurilor si a celor legate de intabularea terenurilor aflate in zona montana. In acest sens s-a sustinut ideea necesitatii comasarii terenurilor prin unirea mai multor exploatatii de semi-subzistenta, ca urmare a accesarii Masurii 113 „Pensionarea timpurie a fermierilor si a lucratorilor agricoli”.
Pentru masurile cuprinse in Axa 2, cele mai importante puncte discutate in cadrul grupurilor de lucru s-au referit la: validarea metodei de calcul a platilor compensatorii, introducerea culturii vitei de vie in categoria culturilor eligibile, interzicerea aratului pajistilor in cadrul fermelor ecologice, sustinerea costurilor tranzactionale pentru potentialii beneficiari, identificarea actiunilor de transformare a terenului arabil in pajiste, precum si elaborarea unei strategii privind etapele care trebuie parcurse in vederea implementarii masurii „Natura 2000”, pentru institutiile implicate.
In cadrul Axei 2 ONG-urile de mediu, organizatiile ecologice, federatiile si fundatiile de aparare a padurilor au facut marea majoritate a propunerilor de imbunatatire a domeniilor in cauza.
Toate propunerile de modificari referitoare la Axa 2 au vizat in special Masura 214 “Plati de Agro – mediu”. Dintre aceste propuneri majoritatea au fost acceptate si integrate, o parte din acestea fiind respinse, asa cum reiese din Anexa 7.
Legat de sprijinul apicultorilor din agricultura ecologica prin intermediul acestei masuri, trebuie mentionat ca acestia nu pot fi sprijiniti prin plati pe suprafata pentru ca nu sunt utilizatori de teren agricol si prin urmare nu li se poate cere sa respecte cerinte de management al terenului agricol. Referitor la propunerea privind efectuarea platilor compensatorii in 2 transe, inainte si dupa efectuarea lucrarilor agricole mentionam ca acestea nu pot fi realizate inainte de organizarea controlului pe teren.
De asemenea, tot in cadrul acestei masuri nu se pot acorda plati pentru crescatorii de animale avandu-se in vedere numarul de animale, platile prin aceasta masura putandu-se acorda doar pe suprafata, asa cum s-a propus in cadrul grupurilor de lucru consultative.
Ca urmare a procesului de consultare dedicat masurilor din Axa 3, in urma dezbaterilor, la capitolul criterii de eligibilitate au fost operate cateva modificari semnificative precum introducerea investitiilor de restaurare, consolidare, protectie si conservare a cladirilor de patrimoniu local din zonele protejate, investitiile aferente asezamintelor si serviciilor culturale. Legat de acordarea sprijinului financiar pentru elaborarea studiilor privind patrimoniul cultural, acesta va fi conditionat de posibilitatea valorificarii studiilor in practica. De asemenea, s-a propus si aplicat includerea ONGurilor si a institutiilor de cult in categoria beneficiarilor eligibili in cadrul Axei 3.
In cazul masurilor discutate in Axa 3, autoritatile publice, reprezentantii ministerelor, ai agentiilor de plati au facut propuneri de modificare a masurilor puse in discutie.
Legat de identificarea exploatatiilor agricole, in cadrul grupurilor de lucru consultative, s-a accentuat ca aceasta sa se realizeze pe baza registrului agricol, astfel incat sa poata fi urmarite pe baza unei contabilitati primare. Referitor la aceasta sugestie s-a acceptat totusi ca beneficiarii sa poata fi si persoane fizice (neinregistrate ca agenti economici) dar, care se vor angaja ca pana la data semnarii contractului de finantare, sa se autorizeze cu un statut minim de persoana fizica autorizata si sa functioneze ca micro-intreprindere.
Propunerea de formulare – investitii de dezvoltare a activitatilor de desfacere si comercializare a propriilor produse si a altor produse locale – in locul celei existente „sprijin pentru dezvoltarea de magazine atasate fermei”, nu este posibila deoarece activitatea de comert si intermedieri comerciale Programul National de Dezvoltare Rurala 2007-2013 407
este destul de dezvoltata, exceptie facand activitatea de comert a produselor obtinute din propriul proces productiv.
Totodata, includerea in categoria cheltuielilor eligibile a chiriei pentru spatiul de desfasurare a activitatilor nu poate fi considerata cheltuiala eligibila conform art. 55 din Regulamentul (CE) nr.1974/2006.
Includerea la capitolul beneficiari a parteneriatelor public-private, altele decat cele prevazute in Axa LEADER va fi posibila incepand cu anul 2010 cand se va implementa Masura 341, masura care este complementara masurilor din Axa LEADER.
In cadrul Masurii 322 „Renovarea, dezvoltarea satelor [….]” nu a putut fi folosita terminologia de centru civic, asa cum s-a propus, deoarece nu exista baza legala pentru definirea acestuia in spatiul rural.
Desi este considerata cheltuiala eligibila, contributia in munca va fi operationala numai dupa perfectarea unui sistem unitar de normare a muncii, deci, nu poate fi implementata de la inceputul Programului.
Tot in cadrul intalnirilor de lucru s-a constatat ca referitor la ponderea alocarilor financiare pe axe prioritare si masuri, nivelul de finantare al infrastructurii in mediul rural este insuficient proportionat fata de portofoliul de proiecte existent si nevoile de finantare din acest sector. In acest sens s-a considerat ca masura „Dezvoltarea si renovarea satelor” ar putea beneficia de finantare mai consistenta, observatie care s-a concretizat in modificarea masurii, dar pastrandu-se totodata un echilibru al alocarilor financiare privind dezvoltarea economiei rurale.
De asemenea, au fost supuse discutiilor consultative aspecte legate de: implementarea prin intermediul Axei LEADER a masurilor din cadrul Axei 1 si Axei 3, introducerea in teritoriile Grupurilor de Actiune Locala (GAL) a oraselor care cuprind pana in 20 de mii de locuitori, acordarea sprijinului financiar pentru constructia parteneriatelor publice-private a potentialelor GAL- uri, inca din stadiul initial de constituire a acestora.
In ceea ce priveste abordarea LEADER, majoritatea actorilor implicati de la autoritati publice pana la patronate, asociatii, fundatii au venit cu propuneri pe subiectele abordate.
Peste doua treimi din propunerile facute au fost preluate, deoarece erau in acord cu regulamentele comunitare, cu fisele masurilor si se refereau la o explicatie mai buna a textului, la o mai buna intelegere a masurilor si de asemenea raspund specificului Romaniei.
In urma discutiilor avute in cadrul grupurilor de lucru, s-a hotarat ca sprijinul financiar acordat proiectelor selectate si implementate de GAL, sa nu depaseasca 200 mii Euro, cofinantare publica. Proiectele LEADER nu vor avea o valoare foarte mare, avand ca obiectiv stimularea cooperarii intre actorii din spatiul rural in beneficiul teritoriului rural reprezentat de GAL.
Pentru definitivarea coerentei teritoriale si asigurarea masei critice necesare din punct de vedere al resurselor umane, financiare si economice pentru a sustine o strategie de dezvoltare locala viabila, s-a stabilit adaugarea in cadrul Grupurilor de Actiune Locala a oraselor de pana la 30.000 de locuitori. De asemenea, includerea oraselor in aria de acoperire a GAL- urilor va intari omogenitatea teritoriului si va sprijini continuarea relatiilor stabilite in timp intre locuitorii unui teritoriu. Deoarece, conform definitiei din PNS si PNDR, spatiul rural este constituit din sate si comune, in urma negocierilor cu Comisia Europeana s-a stabilit ca in cadrul GAL pot fi acceptate orase pana la 20.000 locuitori, pentru pastrarea caracterului rural al teritoriului.
Totodata, in urma unui proces consultativ, in care au fost implicati actorii din spatiul rural, partenerii publici si privati (ONG-uri, institutii publice, universitati) s-a hotarat ca baza legala/ statutul juridic de functionare a GAL-urilor sa fie Ordonanta Guvernului nr.26/2000 cu privire la asociatii si fundatii. Referitor la propunerea privind introducerea in teritoriul GAL-ului a oraselor care au pana la 50.000 de locuitori, acest lucru nu este posibil deoarece pot influenta caracterul rural al teritoriului acoperit.
GAL-urile care au incluse in strategia lor actiuni/proiecte de cooperare, vor avea prioritate la procesul de selectie al acestora. Proiectele de cooperare vor avea ca rezultat o valoare adaugata reala pentru teritoriu (sprijinirea GAL in vederea imbunatatirii activitatilor locale). Totodata, avand in Programul National de Dezvoltare Rurala 2007-2013 408 vedere faptul ca, in Romania, se va implementa pentru prima oara o astfel de abordare, s-a decis ca proiectele de cooperare sa nu devina obligatorii, dar sa se evidentieze importanta lor in sprijinul parteneriatelor.
Totodata, la capitolul privind „Reteaua nationala de dezvoltare rurala” s-a propus descrierea modalitatilor si a mijloacelor financiare destinate implementarii sistemului, ceea ce presupune detalierea unor aspecte privind componentele de programare si implementare.
Un alt aspect discutat a fost acela al clarificarii definitiei spatiului rural. In urma discutiilor, s-a agreat ca definirea spatiului rural sa se faca conform legislatiei nationale cu referire la Legea nr.2/1968 Republicata, Legea nr. 350/2001 si Legea nr. 351/2001.
Toate completarile de detaliu propuse in cadrul grupurilor de lucru referitoare la aspectele tehnice si legislative au fost retinute pentru a fi introduse in ghidul solicitantului.
Consultarile la nivel non-tehnic au reunit potentialii beneficiari (peste 1.500 de participanti) ai masurilor propuse din PNDR si anume:
- Producatori agricoli si silvici, persoane fizice si juridice, (Masura 121 „Modernizarea exploatatiilor agricole”; Masura 125 „Imbunatatirea si dezvoltarea infrastructurii legate de dezvoltarea si adaptarea agriculturii si silviculturii”; Masura 143 „Furnizarea de servicii de consiliere si consultanta pentru agricultori”; Masura 211 „Sprijin pentru zona montana defavorizata”; Masura 214 „Plati de Agro – Mediu”;
- Autoritati publice locale (Masura 313 „Incurajarea activitatilor turistice”; Masura 322 „Renovarea, dezvoltarea satelor, imbunatatirea serviciilor de baza pentru economia si populatia rurala si punerea in valoare a mostenirii rurale”);
- Alti locuitori ai spatiului rural, atat producatori individuali, cat si persoane juridice (Masura 312 „Sprijin pentru crearea si dezvoltarea de micro-intreprinderi”; Masura 313 „Incurajarea activitatilor turistice”).
Participantii la procesul de consultare si-au manifestat interesul indeosebi pentru:
- Modul de selectare a firmelor de consultanta;
- Modalitatea de acordare a cotei de lapte;
- Conditiile de garantare pentru creditele necesare cofinantarii proiectelor;
- Clarificarea termenilor „consultanta” si „consiliere”, precum si cel de „contributie in natura”.
In urma sesiunilor consultative ce au avut loc la nivel teritorial, concluzia generala a fost aceea ca cele 4 axe si masurile pe care le cuprind vor fi un suport real pentru actorii spatiului rural, in ceea ce priveste asigurarea conditiilor pentru o dezvoltare rurala durabila.
In urma acestui amplu proces de consultare, Programul National de Dezvoltare Rurala a beneficiat de imbunatatiri succesive care ii garanteaza acestuia calitatea si capacitatea de absorbtie a sumelor alocate prin Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurala.