Schimbari climatice – PNDR

Gazele cu efect de sera si schimbarile climatice

Romania are emisii scazute de gaze cu efect de sera. Atat agricultura cat si fondul forestier romanesc pot juca un rol important in lupta cu schimbarile climatice, puternic resimtite in ultimii ani mai ales prin inundatii si prin temperaturi ridicate si secete prelungite. Aceste fenomene afecteaza atat productivitatea agricola si forestiera cat si valoroase habitate si ecosisteme.
Romania este prima tara europeana care a semnat Protocolul de la Kyoto, prin care si-a asumat angajamentul sau de a sprijini lupta impotriva schimbarilor climatice prin reducerea emisiilor de gaze cu efect de sera, cu 8% pana in anul 2012. Romania este in prezent unul dintre noile State Membre ale UE, cu importante rezultate in acest domeniu, cu o reducere de peste 30% a emisiilor incepand cu anul 1989. Aceasta performanta nu se datoreaza doar eficientei politicii de mediu, ci mai degraba restructurarii capacitatilor industriale pe fondul declinului economic general din perioada 1990 – 1999. Principalele surse de poluare a aerului prin emisiile de gaze cu efect de sera sunt in prezent industria energetica, transportul si intr-o masura mai mica agricultura. Nivelul scazut de mecanizare prezent in agricultura Romaniei, comparativ cu media Uniunii Europene, la care se adauga suprafetele mici acoperite de sere, determina o contributie scazuta la schimbarile climatice.
Totusi, parcul de tractoare si utilaje agricole este invechit si necesita sa fie retehnologizat pentru a se putea mentine un nivel scazut al emisiilor poluante.
Este de asteptat ca agricultura si silvicultura sa continue sa aduca o importanta contributie la combaterea efectelor produse de schimbarile climatice, prin:
• Realizarea impaduririlor in vederea absorbtiei si a retentiei gazelor cu efect de sera. Rolul padurilor in reducerea CO2 si purificarea aerului este bine cunoscut. Schimbarile survenite in utilizarea terenului (incluzand impadurirea terenului agricol sau neagricol) afecteaza in mod direct balanta carbonului – in special, prin infiintarea padurilor tinere, cu viteza mai mare de crestere, care absorb cantitati mai mari de CO2 in comparatie cu padurile imbatranite;
• Utilizarea biomasei ca sursa de energie regenerabila.

Impactul schimbarilor climatice asupra agriculturii si silviculturii

Efectele observate si anticipate aduse de catre schimbarile climatice asupra agriculturii si silviculturii Romaniei sunt:
- pe parcursul ultimului deceniu, secetele si inundatiile s-au produs frecvent, avand un impact negativ, atat asupra productiei agricole (in special pentru grau si porumb), cat si asupra florei si faunei. In unele cazuri, activitatile umane, cum ar fi defrisarea padurilor montane, a condus la o crestere si mai accentuata a frecventei de aparitie a inundatiilor, prin accelerarea scurgerii pe – mai mult de o patrime din teritoriul Romaniei este acoperit de paduri care adapostesc un numar mare de specii si ecosisteme. Impactul schimbarilor climatice asupra padurilor a fost analizat cu ajutorul catorva modele climatice globale. Pentru padurile localizate in regiunile de campie sau in cele deluroase este prevazuta o scadere considerabila a productivitatii padurilor dupa anul 2040, datorita cresterii temperaturilor si scaderii volumului de precipitatii.
Ca si forme de adaptare la schimbarile climatice, agricultura trebuie sa aibe in vedere soiuri de plante rezistente la noii parametri climatici, parametrii la care trebuie bine corelat calendarul activitatilor agricole. De asemenea, activitatile agricole pot fi mai bine protejate prin concentrarea activitatilor de impadurire in zonele joase (mai expuse fenomenelor asociate cu schimbarile climatice), prin reabilitarea digurilor de protectie impotriva inundatiilor si prin reabilitarea sistemelor de irigatii.

Alte forme de poluare a aerului de catre agricultura

Agricultura poate avea, de asemenea, un impact negativ asupra calitatii aerului prin diferite emisii ale compusilor azotului, inclusiv oxizi de azot si amoniac. Oxizii de azot, rezultati, in principal, din descompunerea fertilizantilor chimici si din combustia biomasei, au un aport important la concentratia gazelor cu efect de sera. Cele mai semnificative surse de emisii de amoniac provin din practicarea intensiva a zootehniei, precum si din ingrasamintele organice utilizate necorespunzator. Ponderea agriculturii in generarea emisiilor de amoniac este de 80%. Cand amoniacul in exces este incorporat in sol determina un efect acidifiant, care poate dauna florei si faunei. In acord cu Protocolul de la Göteburg, un plafon maxim al emisiilor de amoniac va fi stabilit pentru Romania incepand din anul 2010. Nu se anticipeaza ca acesta va fi o problema, deoarece emisiile anuale totale sunt relativ scazute, datorita numarului redus de animale si a disparitiei marilor exploatatii care practica o zootehnie intensiva pe parcursul ultimilor 10–15 ani.

Silvicultura

Gospodarirea si dezvoltarea padurilor trebuie sa devina un element esential in strategia nationala de prevenire a inundatiilor. Padurile joaca un rol important in regularizarea debitelor cursurilor de apa, in asigurarea calitatii apei si in protejarea unor surse de apa importante pentru comunitatile locale fara alte surse alternative de asigurare a apei. Este cazul padurilor situate in perimetrele de protectie a resurselor de apa subterane sau de suprafata, precum si a padurilor situate pe versantii aferenti lacurilor naturale si de acumulare. Padurile au un rol important in mentinerea stabilitatii terenurilor, inclusiv pentru controlul eroziunii, alunecarilor de teren sau avalanselor. Impaduririle cu specii indigene vor viza de asemenea terenurile agricole cu probleme de eroziune si pericol de alunecare.