Situatia demografica a zonei rurale – PNDR

Declinul populatiei din Romania, mai pronuntat in zonele rurale, constituie o problema care va trebui rezolvata daca se doreste dezvoltarea economica a acestor regiuni.
De la varful atins in 1989, populatia totala a Romaniei a inregistrat o scadere rapida. Aceasta tendinta este foarte pronuntata in zonele rurale. Numarul locuitorilor din zonele urbane a depasit numarul locuitorilor din zonele rurale pe la jumatatea anilor 1980, ca urmare a problemelor economice cu care se confrunta Romania in acea perioada. Odata cu explozia economica din ultimii ani, populatia urbana a crescut intr-o oarecare masura, in timp ce numarul locuitorilor din zonele rurale a continuat sa scada.

Procesul de imbatranire si scaderea naturala a populatiei, care decurge din aceasta situatie, constituie principalii factori ai declinului populatiei rurale
Intre 1998 si 2005, se constata urmatoarele: (1) ponderea categoriei de varsta 0-14 ani din totalul populatiei rurale a scazut; (2) ponderea categoriei de varsta 15-64 ani a ramas relativ stabila; (3) ponderea categoriei de peste 65 ani a inregistrat o tendinta ascendenta, ajungand, in 2005, la 19% din totalul populatiei rurale (fata de 11% in zona urbana). Scaderea naturala a populatiei rurale s-a accelerat semnificativ in ultimii cinci ani, ajungand la rate de aproape – 4/1.000 de locuitori iar a populatiei din zonele urbane a fost mult mai scazuta, situandu-se in jurul valorii de –1, inainte de a atinge valoarea 0 si ulterior devenind pozitiva in 2005.

Desi pozitiv, procentul de migrare interna – dinspre urban spre rural – nu poate compensa acest declin.
La inceputul anilor ’90, a avut loc o migrare masiva din zonele rurale catre cele urbane. Tendinta s-a inversat pe parcursul anilor ’90, pe masura ce restructurarea economica si restituirea terenurilor au determinat cresterea atractivitatii zonelor rurale, astfel incat catre sfarsitul anilor ’90, rata neta a migratiei urban-rural a devenit pozitiva, desi a inregistrat unele fluctuatii in valori absolute. Cu toate acestea, migratia urban-rural ramane insuficienta pentru a compensa declinul populatiei rurale.

Rata de migrare interna, inspre zona rurala, in Romania
(ani selectati din intervalul 1990-2005) 1990 1991 1993 1995 1997 1999 2001 2003 2004 2005 -521.422 -105.789 -48.910 -12.500 12.588 26.620 9.490 23.485 39.554 20.537

Migrantii cu varste mai inaintate inlocuiesc treptat populatia mai tanara din spatiul rural.
La inceputul anilor `90, migrantii catre zonele urbane proveneau din toate categoriile de varsta. Tendinta Situatia populatiei pe zone (urban/rural) (milioane locuitori; 1960-2005)
0
5
10
15
20
25
1960 1965 1970 1975 1980 1985 1990 1995 2000 2005 Total Urban Rural
Programul National de Dezvoltare Rurala 2007-2013 12
s-a modificat in cea de-a doua jumatate a decadei, tinerii incepand sa plece din zonele rurale, iar persoanele mai in varsta migrand in zona rurala. Spatiul rural a devenit din ce in ce mai atractiv pentru populatia de peste 35 ani si mai cu seama pentru cei de 45-54 ani, care sunt, de obicei, mai vulnerabili pe piata muncii din spatiul urban si care se indreapta catre zonele rurale, unde incep sa desfasoare activitatea de subzistenta. Cu toate acestea, pentru unele persoane, traiul in spatiul rural este o preferinta fata de aglomerarea urbana. Populatia activa tanara migreaza in zonele urbane, in cautarea unor locuri de munca mai bune si a unui mod de viata mai atractiv.

Rata neta de migrare internationala este, de asemenea, semnificativa si este legata in principal de categoria de varsta mai tanara, din spatiul rural
Migrarea externa a devenit un aspect cu o amploare semnificativa pentru Romania, in special in ultimii cativa ani. Desi nu exista date oficiale complete in acest sens5, estimarile indica faptul ca peste 2 milioane de romani – sau circa 10% din totalul populatiei lucreaza in strainatate (in tari ca Spania, Italia, Grecia si Germania; sursa: Open Society Foundation, noiembrie 2006). Majoritatea lor opteaza numai pentru angajari temporare. Potrivit aceluiasi studiu, incidenta migrarii in strainatate pare sa fie mai mare in randul barbatilor decat in randul femeilor si mai ridicata in randul populatiei tinere, fata de adulti si varstnici. Femeile din zona rurala inclina mai mult spre migrarea internationala temporara la varste mai tinere (18-29), fata de femeile din zona urbana. Rata migratiei fluctueaza astfel: in Centrul tarii (19,8%), in regiunea Nord-Est (17% din numarul total al emigrantilor romani.) (INS, Anuarul Statistic al Romaniei, 2006) Pentru urmatoarea decada, se estimeaza ca numarul lucratorilor emigranti va inregistra o scadere sigura, deoarece economia Romaniei dezvolta si ofera, progresiv si sigur, mai multe oportunitati de ocupare si performanta personala indivizilor.

Migrarea in strainatate are implicatii economice si sociale majore, indeosebi in zonele rurale.
Sumele de bani trimise in tara de catre cei care lucreaza in strainatate, creeaza fluxuri financiare importante in economia rurala. Alaturi de modificarile de atitudine in ce priveste migrarea in strainatate, acesti bani pregatesc calea pentru modernizarea si dezvoltarea spatiului rural. Cea mai mare parte a acestor sume sunt investite in tranzactiile imobiliare (locuinte si terenuri), in incercarea de a se ridica nivelul calitativ al vietii si de a se asigura un mijloc de protectie in cazul eventualelor probleme financiare. Spiritul antreprenorial constituie si el un element care se dezvolta in randul celor care au lucrat in strainatate (7% sunt dispusi sa inceapa o activitate agricola comerciala, in timp ce 24% isi deschid afaceri in sectorul non-agricol). Cu toate acestea, migrarea in strainatate atrage dupa sine costuri sociale. Dinamica intensa a migrarii nu compenseaza capacitatea de reactie a sistemului de asistenta sociala. Au loc separari ale membrilor familiilor, copiii ramanand in grija rudelor din tara. Un studiu efectuat de Fundatia SOROS indica faptul ca aproximativ 170.000 copii din ciclul gimnazial au cel putin un parinte care lucreaza in strainatate. Dintre acestia, 80.000 au doar tatal plecat, 55.000 doar mama, iar in cazul a 35.000 dintre ei, atat mama, cat si tatal sunt la lucru peste granita. Cele mai afectate regiuni sunt vestul (Banatul, Crisana, Maramuresul), unde 27% din parintii copiilor din ciclul gimnazial lucreaza in strainatate si estul (Moldova), cu 25%.

Diversitatea etnica din Romania este mai degraba redusa.
Populatia totala este predominant romaneasca (89,48%, conform Recensamantului populatiei din 2002). Ponderea romanilor a inregistrat o usoara crestere de-a lungul anilor (85,64% in 1956 si 88,12% in 1977). Minoritatile etnice principale sunt maghiarii (6,60%), romii (2,47%) si germanii (0,28%). Totusi, unele minoritati etnice tind sa fie mai rurale decat altele. Incidenta populatiei rome din spatiul rural este de 61%, un procent mult mai ridicat decat incidenta populatiei rurale de origine germana (30%). Pe plan regional, cea mai mare diversitate etnica se poate observa in Transilvania, Banat, Bucovina si Dobrogea.