Utilizarea terenurilor – PNDR

Suprafete mari ale fondului funciar romanesc pot fi utilizate pentru practicarea agriculturii
Avand o suprafata agricola de 14.741,2 mii ha (sau 61,8% din suprafata totala a tarii) in anul 2005, Romania dispune de resurse agricole importante in Europa Centrala si de Est. Desi zone semnificative din suprafata agricola utilizata sunt clasificate ca fiind zone defavorizate, conditiile pedologice sunt deosebit de favorabile activitatilor agricole de productie in regiunile de sud si de vest ale tarii. Cea mai mare parte a suprafetei agricole este arabila (63,9%) iar pasunile si fanetele detin de asemenea ponderi importante (22,8% si respectiv 10,2%). Podgoriile si livezile, inclusiv pepinierele, reprezinta restul de 1,5% si respectiv, 1,4% din suprafata arabila a tarii (INS – Anuarul Statistic al Romaniei, 2006). Suprafata agricola a Romaniei a scazut usor de la un an la altul. Transferul suprafetelor de teren catre sectorul forestier si al constructiilor a constituit cauza principala a reducerii suprafatei agricole in ultimii douazeci de ani. Reducerea suprafetelor de teren, prin includerea acestora in zona urbana, reprezinta un fenomen intalnit in zonele cu productivitate mai mare, in timp ce schimbarea categoriei de folosinta a terenului agricol in cel forestier apare, in special, in zonele defavorizate.

Padurile acopera o suprafata importanta, insa se situeaza inca sub potential.
Padurile si alte terenuri cu vegetatie forestiera (6.742,8 mii ha) reprezinta 28,28% din fondul funciar al Romaniei. Acesta este compus din paduri (6.233 mii ha), reprezentand 92,4% si alte terenuri acoperite cu vegetatie forestiera. (INS – Anuarul Statistic al Romaniei, 2006). Ponderea suprafetelor impadurite in totalul suprafetei Romaniei se situeaza sub media europeana si cu mult sub nivelul pe care cercetatorii il considera ca fiind un prag minim posibil, avand in vedere conditiile naturale ale tarii (32-35%).

Aproape toata suprafata agricola si peste o treime din fondul forestier au fost privatizate.
Retrocedarea si redistribuirea suprafetelor de teren agricol si forestier a inceput in anul 1991, desfasurandu-se in mai multe etape succesive. Ca urmare, pana in anul 2005, 95,6% din suprafata agricola a tarii si circa 33% din cea impadurita au fost retrocedate fostilor proprietari sau mostenitorilor legali ai acestora. Totusi, titlurile de proprietate au fost emise fara o verificare corespunzatoare a terenurilor din punct de vedere cadastral si fara inscriere in Cartea funciara. Identificarea si delimitarea parcelelor retrocedate nu au fost intotdeauna corect realizate, facand astfel obiectul multor litigii si dispute. Terenurile aflate in proprietatea publica a statului au in prezent o pondere de numai 0,5% din suprafata totala arabila (367,2 mii ha), 0,7% din suprafata totala pasuni (231,2 mii ha) si 0,2% din suprafata totala de fanete (32,4 mii ha) (INS, 2004).

Distributia exploatatiilor agricole are un pronuntat caracter dual.
In 2005, din totalul de 4.256.152 exploatatii, 4.121.247 utilizau o suprafata agricola de 13.906,7 mii ha. Suprafata agricola medie a unei exploatatii agricole din Romania este de 3,37 ha si este divizata in aproximativ 3,73 parcele, fapt care o situeaz? cu mult sub dimensiunea medie a unei ferme europene. Aceasta medie scazuta mascheaza disparitatea dintre exploatatiile agricole in ce priveste dimensiunea acestora, remarcandu-se o distributie bipolara sau duala. Aproape 80% din suprafata agricola utilizata (SAU) este impartita aproximativ egal intre doua categorii: un grup foarte numeros (80% din totalul exploatatiilor), format din exploatatii de mici dimensiuni, sub 5 ha si un grup foarte mic, de exploatatii cu dimensiuni de peste 50 ha (13.830, care exploateaza 40% din SAU). Restul de 20% din SAU este exploatata de catre un segment intermediar, reprezentat de exploatatii cu dimensiuni intre 5 si 50 ha, segment care este redus comparativ cu alte tari din UE si care necesita a fi dezvoltat (INS – Anuarul Statistic al Romaniei, 2006).

Fermele mici sunt reprezentate in principal de exploatatiile individuale.
Din cele 4.121.247, exploatatiile individuale lucreaza 65,45% (sau 9.102.018,22 ha) din SAU, in timp ce 18.263 exploatatii cu personalitate juridica exploateaza diferenta de 34,55% (4.804.683,06 ha). Exploatatiile individuale au, in medie, 2,15 ha, impartite in 3,7 parcele, in timp ce exploatatiile cu personalitate juridica exploateaza in medie 269 ha, divizate in circa 9 parcele. Majoritatea exploatatiilor cu personalitate juridica sunt ferme mari: 43% din ele exploateaza mai mult de 50 ha, in timp ce numai 30% exploateaza sub 5 ha (INS – Anuarul Statistic al Romaniei, 2006). Cea mai mare parte a suprafetei agricole a exploatatiilor cu personalitate juridica apartine administratiei publice, si anume, municipiilor si comunelor (44,2%). Restul este impartit intre societatile comerciale cu capital majoritar privat (35,81%), unitatile agricole private (15,44%), societatile comerciale cu capital majoritar de stat (1,25%), cooperative (0,08%) si alte tipuri (3,2%) (INS – Anuarul Statistic al Romaniei, 2006). Asociatiile familiale si persoanele fizice autorizate reprezinta un tip particular de exploatatii, fara personalitate juridica. Ele sunt, totusi, incluse in Registrul Comertului. Exista 3.863 asociatii familiale inregistrate si 9.935 persoane fizice autorizate. Majoritatea celor din a doua categorie cultiva cereale (1.449), altele se ocupa cu cultivarea sau ameliorarea legumelor, cu horticultura si obtinerea produselor de sera (743), fructelor (235), cresterea animalelor pentru lapte (498), cresterea ovinelor, caprinelor si ecvinelor (368), porcinelor (68) si pasarilor (109), in timp ce restul sunt furnizori de servicii agricole (Oficiul National al Registrului Comertului – 2007).

Proprietatea reprezinta principalul mod de detinere al unui teren agricol.
Fragmentarea excesiva a proprietatii si lipsa asocierii intre agricultori diminueaza competitivitatea sectorului agricol. In anul 2005, trei sferturi din SAU a fost exploatata de proprietari (sursa: Ancheta Structurala a Exploatatiilor Agricole, 2005) in timp ce doar 14% a fost arendata. Desi aflata in curs de dezvoltare, piata arendarii ramane limitata si beneficiaza de aceasta mai ales exploatatiile mai mari. Ponderea terenurilor arendate din totalul suprafetei agricole devine relativ importanta numai in exploatatiile mai mari de 50 ha, unde terenurile arendate reprezinta circa o treime din dimensiunea totala a fermei.