ANALIZA SWOT – PO DCA

Analiza SWOT efectuata pentru PO DCA se bazeaza pe contributiile la reuniunea de lucru desfasurata in noiembrie 2005, care a implicat actorii cheie in procesul de analiza a RAP, si pe analiza situatiei curente a progreselor realizate in procesul RAP si in sectoarele mai sus mentionate. Au fost incluse si elemente ale analizei SWOT din Strategia Nationala de Evaluare.
Punctele tari si punctele slabe se refera la administratia publica in ansamblul sau. Lista punctelor tari stabileste ca exista deja elementele cheie necesare pentru o reforma de succes: cadrul legal si metodologiile, cat si aranjamentele institutionale pentru a imbunatati formularea de politici publice, sistemul de coordonare si planificare a administratiei publice centrale, aranjamentele legale si institutionale ale serviciului public, si o alocare mai clara a responsabilitatilor intre administratia centrala si cea locala.
Punctele slabe care au rezultat din analiza SWOT reprezinta argumente pentru abordarea reformei atat la nivelurile central cat si local ale administratiei, si in mod special implementarea cadrului legal privind politicile publice, monitorizarea si evaluarea, functia publica, descentralizarea si coordonarea intre institutiile implicate in procesul de reforma. De asemenea, exista necesitatea sustinerii autoritatilor publice care au preluat sau vor prelua competentele in domeniul sanatatii, educatiei si asistentei sociale. Scopul este o imbunatatire vizibila a serviciilor publice in masura sa sprijine coeziunea economica si sociala.
Oportunitatile si amenintarile se refera la conditiile exterioare. Analiza SWOT identifica un numar de oportunitati care pot stimula transformarea semnificativa a administratiei publice. Exista motive temeinice pentru a presupune ca aceste conditii exterioare vor sprijini procesul de reforma.
Amenintarile care au rezultat din analiza SWOT reflecta, intr-o anumita masura experienta acumulata pana in acest moment. Amploarea reformelor si capacitatea de absorbtie, mai ales pentru coordonarea si managementul interventiilor, sunt semnificative. Mecanismele de implementare folosite pentru fondurile structurale ofera o baza pentru dezvoltarea competentelor institutionale prin care sa se atinga rezultatele dorite.

Analiza SWOT – PUNCTE TARI PUNCTE SLABE

• Elemente constitutive eficiente in privinta cadrului legal si a metodologiilor si aranjamente institutionale care sa imbunatateasca formularea de politici publice, precum si sistemul de coordonare si planificare al administratiei publice centrale; • Îmbunatatiri recente aduse cadrului legal si institutional al functiei publice (recrutarea, evaluarea si promovarea bazata pe merit) pentru un mai bun management al functiei publice; • Clarificarea alocarii responsabilitatilor si resurselor financiare intre nivelurile administratiei publice (centrale si locale) intr-un cadru legislativ privitor la descentralizare in mare masura definitivat; • Strategii de descentralizare si reforme avansate in cele trei sectoare; • Un accent mai mare pus pe evaluare, inclusiv existenta propunerii de Strategie Nationala de Evaluare care vizeaza sa introduca cerinte de evaluare in intreaga administratie publica; • Accent crescut pe abordarea strategica a procesului de politici publice prin adoptarea unei strategii de imbunatatire a sistemului de elaborare, coordonare si planificare a politicilor publice la nivelul administratiei publice centrale; • Primi pasi facuti pentru evaluarea ex-ante a impactului in scopul unei mai bune analize a noilor propuneri legislative. • Subestimarea efortului necesar pentru a produce propuneri de reforma bine fundamentate; • Deficiente semnificative la nivelul autoritatilor administratiei publice in formularea de politici publice: consultari insuficiente cu actorii implicati, amanari in planificarea si pregatirea legislatiei, care afecteaza in mod serios implementarea politicilor sectoriale; prea multe amendamente aduse legislatiei, care determina instabilitatea legislativa; • Capacitate redusa de a aplica noile metodologii si de a respecta cadrul legislativ recent stabilit; • Cunostinte limitate de management care sa sprijine luarea deciziei si sa evalueze progresul inregistrat; de exemplu, nu exista sisteme care sa urmareasca rezultatele si imbunatatirea acestora; • Eficienta scazuta a institutiilor publice datorita: competentelor insuficiente ale personalului la diverse niveluri de ierarhie (in trecut – lipsa de sprijin pentru dezvoltarea competentei), culturii insuficient dezvoltate in ceea ce priveste utilizarea practicilor de management modern, inclusiv monitorizarea si evaluarea si datorita sistemelor operationale si procedurilor greoaie si neadecvate, avand o structura organizationala care nu este optima; • Eficienta scazuta in furnizarea de servicii datorita: relatiei slabe intre cetateni si institutiile care ar trebui sa ofere servicii orientate spre client si serviciilor improprii oferite clientilor – cetatenii nu sunt multumiti de durata mare de asteptare si numarul mare de etape din procesul de aplicare pentru a accesa servicii publice de baza; • În sectoarele prioritare: competente inadecvate/neclare la diverse niveluri, transfer incomplet al puterii de decizie si al resurselor financiare, pregatire neadecvata si resurse insuficiente pentru furnizarea de servicii de calitate la nivel local; • Lipsa sistemelor de monitorizare pentru serviciile publice descentralizate (standarde, indicatori); • Lipsa unor metode standardizate de masurare a barierelor administrative; suprapuneri frecvente ale legislatiei propuse de diferite structuri guvernamentale, respectiv dubla inregistrare a aceleiasi informatii, obligativitatea raportarilor frecvente pentru mediul de afaceri, folosirea limitata a sistemului de raportare electronica; lipsa indicatorilor relevanti de monitorizare a progresului de reducere a barierelor administrative.

OPORTUNITATI AMENINTARI

• Aderarea la UE si cerintele de dezvoltare in domeniul capacitatii administrative; • Determinarea si angajamentul guvernului in reforma administratiei publice si in procesul de descentralizare; • Disponibilitatea crescuta a fondurilor de dezvoltare si necesitatea de a le administra vor creste presiunea de a schimba si dezvolta acele componente ale administratiei care vor gestiona fondurile; • Constientizarea crescuta a partenerilor sociali si a societatii civile in privinta rolului pe care il pot avea ca parteneri in buna guvernare; • Eforturile combinate cu celelalte PO-uri pot aduce modificari pozitive majore in sectoarele prioritare; • Initiativa UE de a promova cultura si de a dezvolta practica monitorizarii si evaluarii in intreaga administratie publica; • Existenta unei metodologii comune a UE de evaluare a costurilor administrative impuse de legislatie. • Programe de actiune pentru reducerea costurilor administrative in Uniunea Europeana (Consiliul European din primavara 2007) • Scopul si natura reformelor necesare sunt foarte vaste, ceea ce face ca managementul reformei sa fie foarte complex; • Atractivitatea in crestere a sectorului privat in materie de salarii si motivatie pentru resursele umane; • Potentiala rezistenta a cetatenilor si a actorilor implicati la schimbarile propuse in sectoarele prioritare; • Capacitatea limitata de a absorbi la nivel local fondurile nationale, UE si din alte surse externe si slaba pregatire a serviciilor deconcentrate si descentralizate pentru a face fata noilor cerinte de sprijin care decurg din aderarea Romaniei la UE ar putea ameninta realizarea obiectivelor PO DCA.