Economia regionala in zona de Vest – POR

Insemnate resurse de subsol (huila, antracit, metale colorate, argint, aur, roci dure, zacaminte radio-active, izvoare termale si minerale), sol (paduri cu esente valoroase, soluri fertile), climat favorabil, legaturi de transport facile cu centrul Europei si o populatie laborioasa reprezinta coordonatele economice ale regiunii.

Ca si in cazul celorlalte regiuni de dezvoltare, teritoriul regiunii Vest – Romania poate fi impartit in doua subregiuni, confruntate cu probleme structurale distincte si grad diferit de dezvoltare.

Prima, include teritoriul judetelor Caras-Severin si Hunedoara, la care se adauga orasul Nadrag si aria adiacenta acestuia, localizate in jud. Timis. Aici s-au dezvoltat timpuriu, inca din sec 19, ramuri ale industriei extractive, siderurgice, metalurgice si ale industriei conexe, cum este industria constructoare de masini. Aceasta mare subzona a regiunii a intrat intr-un puternic declin dupa 1990, iar procesul de restructurare care s-a desfasurat lent si cu mari dificultati, a generat un somaj foarte ridicat. In acest mare areal, o particularitate aparte o are situatia economiei bazinului carbonifer Valea Jiului (Aninoasa, Petrosani, Uricani, Petrila, Lupeni, Vulcan), unde reducerea locurilor de munca a cauzat convulsii sociale repetate, in pofida a numeroase programe de echilibrare a situatiei.

Cea de a doua subregiune cuprinde teritoriul judetelor Timis si Arad. Aceasta subregiune cu dezvoltare industriala timpurie, complexa si diversificata (industrie usoara, constructoare de masini, electrotehnica etc) este in prezent arealul favorit al investitiilor straine productive in Romania. Pe fondul crearii a numeroase locuri de munca ce necesita populatie cu o calificare inalta, si a exodului masiv al fortei de munca din ultimii ani (emigratia populatiei germane a accentuat acest fenomen), subzona se confrunta cu o lipsa tot mai accentuata de forta de munca corespunzatoare. Noile investitii in acest areal se lovesc de lipsa infrastructurilor corespunzatoare pentru dezvoltare (alimentare cu apa si cai de comunicatii).

Zona Hunedoara – Deva, Valea Jiului, culoarul Hateg – Calan, Deva, zona miniera din sudul judetului Caras-Severin si zona miniera din nordul judetului Hunedoara (Brad, Muntii Apuseni), precum si fostele zone miniere, necesita lucrari urgente de infrastructura pentru reintroducerea in circuitul economic si protejarea ecologica a asezarilor afectate masiv de reziduurile activitatilor miniere (uraniu, metale rare si colorate). Valea Jiului (Lupeni, Petrila, Uricani, Vulcan), Moldova Noua, Sasca, Oravita, Anina, Ocna de Fier, Dognecea, Rusca Montana, Valea Jiului, zona Brad, Teliuc – toate sunt areale cu o semnificativa concentrare de forta de munca disponibilizata din industria miniera care trebuie absorbita de alte sectoare. Investitiile in aceste zone trebuie sa includa in mod necesar ecologizarea haldelor si reabilitarea suprafetelor industriale dezafectate, ecologizarea intregului areal, modernizarea retelei de canalizare si apa potabila.
Produsul intern brut pe locuitor realizat in Regiunea de Dezvoltare Vest a crescut in mod constant din 1998 (1697 Euro), atingand in 2004 valoarea de 3363,7 Euro, situandu-se pe locul doi in Romania, dupa Regiunea Bucuresti – Ilfov. Contributia cea mai semnificativa la formarea PIB este o are sectorul serviciilor (43,8%), fiind urmat de industrie (29,5%). Productivitatea muncii in 2004 a fost de 6.979,4 Euro, regiunea situandu-se astfel la un nivel mediu fata de cel national.

In 2005, sectorul tertiar concentra 78% din numarul total de firme din regiune, si realiza aproape 13,6% din cifra de afaceri totala. Cele mai multe firme din acest sector activeaza cu preponderenta in turism, servicii generale, transporturi si servicii profesionale. Intreprinderile cu profil industrial din cadrul regiunii au realizat in anul 2002 peste o treime a investitiilor brute si au atras jumatate din forta de munca ocupata a regiunii. In regiune exista zacaminte si exploatari insemnate de huila (bazinul Petrosani), si carbuni superiori (Anina), petrol gaze naturale si marmura. Pe categorii de industrie, putem vorbi de industrie siderurgica in Hunedoara si Resita, constructia de masini grele (Resita), echipamente mecanice (Leoni – Arad, UCM Resita, Stimal si UMT Timisoara), echipamente electrice si electrotehnice (Leoni, Contor Zenner – Arad, Elba, Bega, Siemens, Electromotor, Solectron), echipamente auto (Kromberg si Schubert – Timisoara, si Delphi – Sannicolaul Mare, Takata – Arad, Eybl – Deta), mobila fina (Arad, Lugoj, Caransebes, Timisoara), chimica (Continental Timisoara, Mondial – Lugoj, Solventul – Timisoara, Linde -Timisoara), materiale de constructii (ciment – Deva, marmura – Simeria, lacuri si vopseluri – Timisoara), textila si confectii (Lugoj, Caransebes, Timisoara, Arad), pielarie, alimentara, bauturi (bere, alcool, ape minerale).

In anul 2005, in regiune activau 41.594 IMM-uri, (21,55/1000 locuitori), fiind concentrate cu precadere in judetul Timis. Micro-intreprinderile au ponderea cea mai ridicata – 87,09%. Judetul Timis are contributia cea mai ridicata la cifra de afaceri totala realizata in regiune, si cea mai ridicata productivitate a muncii (masurata prin cifra de afaceri). In anul 2005, investitiile straine directe in Regiunea Vest au reprezentat 1,491 milioane Euro. In vederea stimularii mediului de afaceri, a fost sustinuta dezvoltarea de parcuri industriale (Parcul Industrial Timisoara si Zona Industriala Arad prin Phare CES 2001, Parcul Industrial Hunedoara prin Ordinul MDP nr.20/2003, Zona Industriala Valea Terovei – Resita, prin Phare CES 2004-2006), acestea oferind spatii pentru desfasurarea activitatilor si servicii pentru investitori.