Economia regionala Nord-Vest, POR

Regiunea Nord-Vest participa, in anul 2004, cu o pondere de 12,3 % la formarea PIB-ului national, situandu-se, din acest punct de vedere, pe locul trei intre cele opt regiuni de dezvoltare ale Romaniei (dupa Regiunile Bucuresti-Ilfov cu 19,5 % si Sud cu 12,8 %). Participarea celor trei sectoare ale economiei la formarea PIB-ului regional, indica o pondere de 16,3% a sectorului primar, 35% secundar si 46,7% tertiar, inregistrandu-se o crestere a ponderii serviciilor concomitent cu scaderea ponderii agriculturii. Stagnarea relativa a ponderii cu care participa sectorul secundar se datoreaza faptului ca disponibilizarile din industrie au fost compensate, partial, de evolutia constructiilor – domeniu care a cunoscut o dinamica extraordinara in ultima perioada.

In interiorul regiunii, se manifesta disparitati evidente de dezvoltare masurate prin gradul de participare al judetelor la formarea PIB regional: judetului Cluj – 32,3 %, judetul Bihor – 24,3 %, judetul Maramures – 14,9 %, judetul Satu Mare – 12,1 %, judetul Bistrita – Nasaud – 9,1% si judetul Salaj – 7,2%.

In Regiunea Nord-Vest exista mari discrepante in dezvoltarea economica a celor sase judete: judetele din sudul si vestul Regiunii, respectiv Cluj, Bihor si Satu Mare sunt industrializate (industria alimentara, usoara, lemn, constructii de masini) si mai stabil dezvoltate economic decat regiunile din centru si est (Bistrita-Nasaud, Maramures si Salaj – lemn-mobila, metale neferoase si auro-argentifere, usoara), unde evolutia din ultimii ani a dus la pierderea capacitatii concurentiale a multor ramuri. Conform analizelor economice si sociale efectuate, polii saraciei se gasesc in judetele Maramures si Bistrita-Nasaud.

Zonele in declin industrial sunt: zona Muntilor Apuseni si zona montana din nordul regiunii, cuprinzand arii insemnate de pe teritoriul judetelor Maramures, Satu Mare si Bistrita-Nasaud. Acestea detin totusi resurse importante, dintre care mentionam: minereuri complexe si auroargentifere (Satu Mare, Maramures), bauxita (Bihor), sare (Maramures, Bihor), materiale de constructii (Bihor, Cluj), lemn (Maramures). Restructurarile din domeniul minier au afectat acest sector extractiv si au dus la disponibilizari masive si la declararea zonelor defavorizate Baia-Mare-Borsa-Viseu. Sectorul industriei neferoase este amenintat in Baia-Mare de rezultatul unui referendum local pentru interzicerea acelor tipuri de activitati care polueaza orasul. Pentru relansarea zonelor sunt necesare investitii atat in infrastructura cat si in echipamentele de exploatare a resurselor.

Desi silvicultura reprezinta o ramura importanta a regiunii, defrisarile insuficient controlate (Bistrita-Nasaud, Maramures) si lipsa unui program coerent de reimpaduriri si constructii de drumuri forestiere catre interiorul bazinelor, conduc la reducerea continua a suprafetelor impadurite. Capitalizarea insuficienta, pierderea pietelor externe, neadaptarea la exigentele calitative au determinat ca numeroase fabrici de mobila sa fie inchise sau sa functioneze la parametri redusi.