Economia regionala in zona Sud-Vest cf.POR

Regiunea Sud-Vest realiza, in anul 2004, un PIB de 2.443,9 euro/locuitor, (83,33% din media nationala) la care sectorul serviciilor a contribuit cu 48,23%, industria cu 33,75% si agricultura cu 11.62%. Nivelul redus de dezvoltare al regiunii se datoreaza si volumului scazut de investitii straine directe, regiunea atragand doar 745 milioane euro (reprezentand 3,40% din totalul acestora pana la finele anului 2005), ceea ce o situeaza pe pozitia a saptea intre regiunile tarii, investitiile din regiune fiind mai mult concentrate in cateva afaceri mari (ALRO si ALPROM Slatina, LAFARGE Tg. Jiu, etc.). Aici se manifesta si nesiguranta privind marile privatizari (Electroputere, Daewoo, Combinatul Rm. Valcea).

Procesul de restructurare economica a facut ca o mare parte din populatia somera in varsta din mediul urban sa se orienteze catre mediul rural, unde practica o agricultura de subzistenta. Procentul mare al populatiei rurale si suprafata intinsa a terenurilor arabile, in special in partea sudica a regiunii, fac din agricultura sectorul predominant in economia regionala. Astfel, numarul in crestere al persoanelor ocupate in agricultura si faramitarea terenurilor in urma reformei privind proprietatea, precum si utilizarea unor tehnologii putin avansate, au condus la o descrestere notabila a productivitatii muncii in acest sector. Structura si repartizarea activitatilor economice la nivelul regiunii este determinata de resursele naturale, traditia in prelucrarea acestora, facilitatile tehnologice, capital, dar si de sistemul de preturi si de functionarea adecvata a mecanismelor pietei.

Sectorul extractiv (carbune energetic si petrol) constituie inca o componenta importanta in economia regiunii. In judetul Gorj se gasesc cele mai multe intreprinderi cu profil extractiv. Spectaculoasa crestere a pretului energiei, determina o revigorare a activitatii in domeniu. Dupa 1990, in conditiile unui proces de restructurare a economiei relativ incet si intarziat, intreprinderile cu capital majoritar de stat au devenit necompetitive. Supradimensionarea lor ca numar de salariati a ingreunat procesul de restructurare, neexistand capacitatea necesara de absorbtie a fortei de munca disponibilizate, indeosebi in zonele care au ajuns sa devina aproape complet dependente de un sector industrial. Din punct de vedere economic si social, cea mai afectata zona este zona miniera a Gorjului, unde dependenta fata de minerit ramane semnificativa. Activitatile de extractia a carbunelui se afla in recesiune, procesul de restructurare miniera incepand doar din 1997. Judetul Olt a fost, de asemenea, unul dintre judetele unde procesul restructurarii industriale a avut drept consecinta pierderi de locuri de munca. Dar, spre deosebire de judetul Gorj, Oltul este un judet puternic agricol, o mare parte a angajatilor din industrie reorientandu-se catre activitati agricole.

Evolutia negativa din centrele monoindustriale (Bals, Tg. Carbunesti, Rovinari, Motru, etc.) nu a putut fi compensata prin activitatea productiva din unele ramuri recent privatizate. Trebuie mentionata mobilitatea redusa a fortei de munca datorita in special inexistentei spatiilor de locuit ieftine. Industria lemnului din zona montana si subcarpatica a inregistrat, in ultimii ani un recul puternic, din cauza reducerii capacitatii de export, urmare a devalorizarii dolarului. Aceasta ramane, in mare parte, tributara unei productii cu valoare adaugata redusa, destinata unor piete putin exigente (tarile nord-africane).

Reteaua IMM este slab structurata (nu s-au format clustere) si are o volatilitate mare din cauza lipsei unor planuri de afaceri coerente si a sustinerii cu capital si a managementului corespunzator. Structura de afaceri a regiunii Sud-Vest este formata din doua parcuri industriale operationale, situate in judetul Dolj (Craiova) si in judetul Gorj (Sadu) si un parc industrial greenfield, la Corabia, precum si 5 incubatoare de afaceri. Infrastructura de cercetare in regiunea Oltenia este reprezentata de 26 institute si centre de cercetare, din care 13 in agricultura si silvicultura. Craiova este singurul centru universitar de medicina din Romania care nu are institutii/centre de cercetare.