Educatia – POR

In Romania, natalitatea a scazut incepand cu anii ’90, fiind urmata de o usoara revigorare la inceputul anilor 2000. Acest fenomen a afectat intr-o oarecare masura populatia in varsta de scolarizare. . Interesului pentru scoala a scazut din diferite motive – potrivit unor studii, rata saraciei care limiteaza accesul si participarea la educatie, precum si dorinta tinerilor de a-si ajuta familiile, prin prestarea unor munci necalificate, aparitia de numeroase posibilitati de munca in economia subterana, castiguri ocazionale etc. – populatia scolara s-a diminuat in perioada 1990 – 2005 (de la 5.066.031 in 1990 la 4.360.831 in 2005). Pe diferite forme de invatamant evolutia este oscilatorie: in perioada 1990 – 1998 se inregistreaza scaderi masive, exceptand nivelul superior, iar din 1999 se poate observa o tendinta de crestere, cu exceptia invatamantului postliceal si de maistri.

Rata medie de participare la educatie a populatiei cu varsta intre 15 – 24 ani (nivel ISCED 1- 6 – invatamant primar – post universitar) este de 46,1%, cea mai scazuta fata de media UE (59,0%).

Numarul elevilor din invatamantul primar si gimnazial a scazut relativ constant in ultimii ani. Cu toate acestea numarul unitatilor de invatamant primar si gimnazial a scazut intr-un ritm mult mai accelerat: la nivel national aceste unitati au scazut cu 48% fata de 2002. In plan regional, cu exceptia regiunii Bucuresti Ilfov in care numarul unitatilor a scazut cu 19%, in celelalte regiuni scaderea s-a situat intre 30% (Nord Est) si 56% (Nord Vest). Prognozele prevad o crestere a numarului elevilor ceea ce va conduce la exercitarea presiunii asupra infrastructurii scolare.

In invatamantul liceal numarul elevilor a crescut in toate regiunile, in perioada 1998-2005, cu procente diferite (intre 1,27% la nivelul regiunii Regiunii Bucuresti Ilfov si 14,63% la nivelul Regiunii Nord Est), spre deosebire de numarul unitatilor care nu a variat semnificativ. Acelasi trend poate fi remarcat si in ceea ce priveste invatamantul profesional si tehnic, cele mai semnificative cresteri fiind inregistrate in regiunile Sud Vest (38,5%) si Nord Est (29,27%). O explicatie a fenomenului il poate constitui faptul ca la nivelul populatiei scolare s-a constientizat importanta nivelului educational pe piata muncii si necesitatea unei calificari pentru asigurarea unei retributii superioare. La aceasta crestere au contribuit si masurile luate de MECT.

In anul 2003 nivelul invatamantului obligatorii a fost extins de la 8 la 10 ani. Pentru a absolvi invatamantul obligatoriu elevii se pot inscrie in licee teoretice, licee tehnologice (componenta a rutei de profesionalizare directa) sau in scolile de arta si meserii (componenta a rutei de profesionalizare progresiva). In 2005/2006 rata bruta de cuprindere in invatamantul obligatoriu era de 95,8%. Acest procent este supradimensionat ca urmare a prevederii Legii educatiei din 2003care permitea inscrierea in clasa intai la varsta de 6 ani, fata de 7 ani, care era limita minima anterioara. Asadar rata bruta de cuprindere in invatamantul obligatoriu din 2005/2006 era mai scazuta decat cea inregistrata in 2002/2003, cand era de 98%.

La nivelul universitar situatia este relativ stabilizata ca urmare a cresterii simultane atat a infrastructurii cat si a numarului de studenti. Din 1990 numarul de studenti a crescut cu 371% (de la 192.810 in 1990 la 716.464 in anul scolar 2005/2006). In doua regiuni cresterile au fost semnificative in perioada 1990 – 2000, respectiv in regiunea Centru (numarul de studenti a crescut de patru ori) si in regiunea Sud Muntenia (numarul de studenti a crescut de sase ori). Aceste cresteri mari sunt partial explicate de aparitia unui numar mare de universitati private precum si de constientizarea populatiei de beneficiile unei educatii superioare. Numarul institutiilor de invatamant superior a crescut la 107 (din care 49 sunt publice), acestea avand in structura lor 770 facultati. Cele mai multe institutii de invatamant superior si facultati sunt inregistrate la nivelul regiunii Bucuresti Ilfov (aproximativ o treime). La nivelul regiunilor Nord Est, Vest, Nord Vest , Centru aceste institutii au o prezenta relativ echilibrata – intre 12 si 15 % din total.

Incepand cu anii 2000, cu exceptia regiunilor Centru si Bucuresti Ilfov (42 respectiv 47%) cresterea numarului de studenti s-a situat intre 20–30 procente pe an. In 2004/2005, rata medie de absolvire a unei institutii de invatamant superior era de30,1%. In ceea ce priveste absolventii de studii superioare distributia pe discipline pentru anul 2005 se prezinta astfel 22% absolventi de stiinte tehnice, 28% absolventi in economie, 10% absolventi in stiinte juridice si 32% in stiinte umane.