Indicatori cheie ai dezvoltarii regionale in Romania (media nationala = 100)

PIB/locuitor Rata somajului Regiune (ANOFM) ISD/locuitor IMM/locuitor2 Populatie rurala 1998 2004 1998 2005 1998 2005 1998 2005 1998 2005 Nord-Est 79,8 69,2 133,6 115,2 15,3 7,7 71,3 64,5 123,9 125,5 Sud-Est 100,1 90,7 112,5 108,5 42,7 63,8 101,4 91,4 94,7 98,7 Sud 85,8 83,4 97,1 123,7 65,5 41,2 77,0 67,7 129,0 129,3 Sud-Vest 90,0 83,3 104,8 125,4 11,9 31,9 85,9 70,2 120,8 116,4 Vest 100,9 114,7 101,9 86,4 99,1 76,3 91,2 105,7 83,8 80,7 Nord-Vest 95,5 97,2 84,6 67,8 41,9 45,4 106,5 109,0 104,9 104,0 Centru 105,9 104,2 98,1 123,7 87,7 62,9 101,1 105,7 87,1 88,9 Bucuresti-Ilfov 162,2 191,5 47,1 40,7 598,3 593,5 194,1 228,2 24,8 21,1 Sursa: Calcule realizate pe baza datelor din Anuarul Statistic al Romaniei 1999, 2006

Simplificand lucrurile putem spune ca Regiunea Nord-Est (cu judetele Iasi si Suceava fiind intr-o anumita masura cazuri specifice) este puternic influentata de dependenta sa fata de agricultura si este afectata de localizarea in apropierea granitelor cu Ucraina si Republica Moldova, precum si de caracterul montan a unei parti din teritoriului sau. De asemenea, si in Regiunile Sud si Sud-Vest, agricultura este activitatea economica dominanta, iar Dunarea impiedica dezvoltarea, comportandu-se ca o bariera pentru schimburile economice transfrontaliere. Profitand de apropierea fata de pietele vest-europene si de dependenta traditional scazuta fata de sectorul economic primar, Regiunile Vest, Nord-Vest si Centru au reusit sa atraga un numar ridicat de investitori straini, care au contribuit semnificativ la dezvoltarea lor. Regiunea Sud-Est este un caz special, combinand judete mai putin dezvoltate cu particularitatile judetelor Constanta, Galati si Tulcea. Asa cum era de asteptat, disparitatile intre regiuni au crescut, devenind o caracteristica a economiei Romaniei, cu concentrarea cresterii economice in jurul Bucurestiului, in timp ce unele zone ale tarii inregistreaza o clara decuplare de la cresterea economica.

Principalele cauze ale acestei situatii, sunt: • dependenta ridicata a cresterii economice fata de volumul ISD si concentrarea de pana acum a investitiilor straine in zona capitalei – in afara Regiunii Bucuresti-Ilfov, investitiile straine in celelalte sapte regiuni de dezvoltare, in 2005, reprezentau numai 39,4 % din totalul investitiilor straine directe; • lichidarea majoritatii vechilor intreprinderilor necompetitive din sectorul industriei grele, care nu au fost intotdeauna inlocuite (in special in anumite zone din estul tarii) cu IMMuri orientate catre cerintele pietei; • migrarea masiva a fortei de munca, in special din zonele predominat agricole ale tarii, dar si ca urmare a restructurarii industriale si a esecului inlocuirii locurilor de munca pierdute in industrie cu altele in celelalte sectoare economice, determinand o importanta perturbare a structurii economice a oraselor si judetelor afectate.

Investitiile straine in Romania s-au orientat in functie de accesibilitatea la pietele vestice (inclusiv existenta aeroporturilor internationale) si de caracterul urban al zonelor vizate, inclusiv existenta unui nivel adecvat de facilitati si servicii pentru expatriati. In aceste conditii nu este surprinzator ca Regiunea Bucuresti-Ilfov se situeaza pe primul loc in ceea ce priveste investitiile straine directe atrase, inregistrand 60,6 % (13,264 milioane euro dintr-un total de 15.040 Meuro) din totalul ISD realizate in Romania pana in anul 2005. Constanta devine, de asemenea, o locatie preferata a investitiilor straine directe din Regiunea Sud-Est. Diferitele zone ale tarii au atras pana acum diferite tipuri de investitori. Regiunile Vest si Nord-Vest au atras un numar relativ ridicat de firme cu participare straina (in special europeana) grupate uneori in proto-clustere, insa acestea sunt in general IMM-uri, care lucreaza adesea ca subcontractori ori pe baza de lohn sau exploateaza legaturi de afaceri, traditionale, cu Europa de Vest (vezi Anexa 1 Tabel 1). Bucuresti-Ilfov, Sud si Sud-Est au atras mai multe investitii pentru initiative green-field, in special din partea investitorilor noneuropeni

Prezenta ISD are un efect pozitiv pe piata muncii in regiuni, prin cresterea constanta a cererii pentru calificarea fortei de munca si prin dezvoltarea serviciilor (ex. specializarea companiilor de recrutare). Disponibilitatea fortei de munca inalt calificata este un important factor al localizarii investitiilor. Pe masura ce transferul activitatilor productive si creative catre Romania se intensifica, cererea de forta de munca inalt calificata va creste. Informatiile economice de ultima ora arata faptul ca regiunile care au reusit sa atraga un volum important de investitii se confrunta deja cu dificultati in a gasi pe piata muncii forta de munca inalt calificata, in special in domeniile tehnic si administrativ.