Infrastructura Regiunea Bucuresti Ilfov – POR

Transport Bucuresti-Ilfov
Regiunea Bucuresti-Ilfov, prin municipiul Bucuresti, cel mai important nod de transport rutier-feroviar-aerian national si international al tarii, se caracterizeaza printr-un inalt grad de accesibilitate, fiind situata pe cele doua coridoare multi-modale europene: Axa Prioritara Europeana nr. 7 (Nadlac-Constanta) si Axa Prioritara Europeana Giurgiu-Albita planificate a fi construite in perioada imediat urmatoare, precum si in proximitatea Dunarii (Axa Prioritara Europeana Nr. 18). Densitatea drumurilor publice/100 km2 in Regiunea Bucuresti-Ilfov atingea in anul 2005 valoarea de 47,9km/100 km2, mai ridicata in judetul Ilfov (49,4km/100 km2) decat in Bucuresti (37,8km/100 km2), existand insa un numar mare de drumuri publice nemodernizate in judetul Ilfov (52,8%). Pentru Municipiul Bucuresti procentul de strazi orasenesti nemodernizate (53,2% in anul 2005) este foarte mare pentru o capitala europeana si afecteaza desfasurarea in bune conditii a traficului rutier. Regiunea Bucuresti-Ilfov prezinta cea mai mare densitate de cai ferate la 1.000 km2 de teritoriu (165,3 km/1000 km2), ceea ce inseamna de aproape 4 ori media nationala (45,9 km/1000 km2). Aceasta cifra se ridica la 504,2 km/1000 km2 pentru municipiul Bucuresti, ceea ce inseamna de 10 ori media nationala, municipiul Bucuresti fiind punctul de plecare al celor 8 magistrale feroviare ce fac legatura cu celelalte regiuni ale tarii. Accesibilitatea aeriana si multi-modala este asigurata de doua aeroporturi internationale: ”Henri Coanda” (Otopeni) cel mai mare aeroport international din Romania (70% din transportul total aerian de pasageri din Romania) si ”Aurel Vlaicu” (Baneasa). In anul 2005, infrastructura de distributie a apei potabile in regiunea Bucuresti-Ilfov insuma 2.408 km (221 km in judetul Ilfov la care erau conectate toate cele 8 orase, precum si alte 11 localitati). De asemenea, aceste asezari sunt conectate si la retele de canalizare (in 2005, retelele de canalizare publica a regiunii insumau, 2.127 km de conducta, din care 277 de km in judetul Ilfov).

Educatie in Regiunea Bucuresti-Ilfov
Regiunea Bucuresti-Ilfov reprezinta cel mai important centru educational din Romania. In 2005 dispunea de 252 gradinite, 370 unitati scolare din invatamantul pre-universitar si 34 institutii de invatamant superior. Totusi, un numar insemnat din unitatile scolare si prescolare de la periferie si judetul Ilfov nu indeplinesc conditiile pentru acordarea autorizatiei de functionare, neavand apa curenta si canalizare. Prin cele 34 institutii de invatamant superior, Regiunea Bucuresti-Ilfov are cel mai dezvoltat mediu universitar din Romania si concentreaza cel mai mare numar de studenti inregistrati in sistemul de invatamant superior dintre regiunile Romaniei: 253.247 dintr-un total de 716.464, reprezentand 35,3% din numarul total al studentilor. Accesul redus al populatiei rurale si a grupurilor dezavantajate la educatie, in general si la studii superioare, in particular, dotarea insuficienta a institutiilor de invatamant superior si scoli TVET constituie inca puncte slabe ale sistemului de educatie din Regiunea Bucuresti- Ilfov.

Sanatate – Bucuresti-Ilfov
In ultimii ani scaderea activitatilor sanitare a fost evidenta, inregistrand regrese atat din punct de vedere al cheltuielilor alocate cat si al calitatii serviciilor furnizate. Infrastructura sanitara a Regiunii Bucuresti-Ilfov se afla in mare parte intr-o stare de degradare avansata si cu o lipsa acuta de echipamente moderne generate de resursele financiare insuficiente alocate sistemului de sanatate. Speranta de viata este cea mai ridicata din tara – 73,84 ani, principala cauza a mortalitatii fiind tumorile – 217,5 decedati/100.000 locuitori (2003). In acest context, infrastructura de sanatate este inegal distribuita in Bucuresti si judetul Ilfov. In anul 2005 erau 52 spitale in Bucuresti (2,7 spitale la 100.000 locuitori pe o suprafata de 238 ha), in timp ce judetul Ilfov avea 6 spitale (2,1 spitale la 100.000 locuitori, la o suprafata de 158.300 ha). Numarul si gradul de satisfacere a populatiei cu personal sanitar a fost in scadere in ultimii ani. In anul 2005, asistenta medicala era asigurata de 11.522 medici (1 medic la 192 persoane), 2.267 stomatologi (1 stomatolog la 974 persoane) si 19.030 personal mediu sanitar. In acelasi timp, in 2004, media consultarilor medicale a fost de 4,4 consultari/locuitor.

Servicii sociale Regiunea Bucuresti Ilfov
Una dintre cele mai importante probleme este cea privind facilitatile de ingrijire ale copiilor atunci cand parintii sunt la serviciu. Numarul nou-nascutilor este mare, dar numarul centrelor de ingrijire zilnica sau al creselor este limitat, iar cele private sunt foarte costisitoare. 5.583 de copii sunt ocrotiti in institutii de tip familial (49,61%) sau rezidential (50,39%). La sfarsitul anului 2004, erau 5.650 de copii cu disabilitati, dintre care 846 beneficiau de servicii de asistenta sociala.

Mediul urban in Regiunea Bucuresti-Ilfov
Concentrarea populatiei in cartierele periferice, extinderea zonei rezidentiale prin constructii monofamiliale (vile) fac sa se manifeste tot mai acut insuficienta si lipsa investitiilor in modernizarea retelei de transport, a retelelor de alimentare cu apa, canalizare, incalzire si in general in toate tipurile de servicii urbane. In anul 2005, lungimea strazilor orasenesti, la nivelul celor 9 orase ale Regiunii Bucuresti- Ilfov era de 2.514 km, dintre acestea fiind modernizate numai 1.095 km, ceea ce reprezinta 43,6% din total, procent ce situeaza regiunea pe ultimul loc in tara. In ceea ce priveste dotarea oraselor cu utilitati publice, in anul 2005 doar 2 orase erau conectate la retelele de energie termica, toate cele 9 orase la gaze naturale si apa potabila, multe instalatii fiind insa uzate si in stare precara de functionare. Problemele reabilitarii retelei stradale, a inlocuirii si modernizarii instalatiilor de utilitati publice sunt extrem de grave, iar lipsa unei conceptii unitare in aceasta directie face ca perspectiva transformarii regiunii metropolitane intr-o entitate functionala si eficienta sa devina tot mai periclitata. Numarul mare de strazi orasenesti nemodernizate (in Bucuresti – 53,2%), la care se adauga nefinalizarea soselei de centura, precum si cresterea neintrerupta a numarului de masini inregistrate in Bucuresti (387 masini/1000 locuitori in 2003) determina aglomerarea traficului in zona urbana cu consecinte nedorite asupra calitatii vietii urbane. Scaderea considerabila a suprafetei spatiilor verzi in Bucuresti (s-a estimat ca suprafata spatiilor verzi s-a injumatatit in ultimii cinci ani, consecinta a extinderii constructiilor necontrolate) se repercuteaza, de asemenea, asupra calitatii vietii in oras. Suprafata spatiilor verzi este in prezent de aproximativ 2,5 m2/locuitor, fata de recomandarile UE de circa 12m2/locuitor. Transportul public de pasageri are o retea extinsa si complexa realizandu-se cu autobuze (46,2% din numarul total al mijloacelor de transport), tramvaie (20,3%), troleibuze (10,5%), metrou (22,9%). El asigura mobilitatea foarte ridicata a fortei de munca partial din zona metropolitana, autobuzele si tramvaiele transportand cel mai mare numar de pasageri. Problema transportului de pasageri o constituie calitatea scazuta a mijloacelor de transport si dificultatea de asigurare a transportului periurban pe intreaga arie necesara. Afluxul de populatie catre Bucuresti, in cautarea unui loc de munca genereaza o crestere supradimensionata a utilizarii neplatite a serviciilor si a facilitatilor comunale. Cresterea cantitatii de deseuri menajere de aproximativ 3,4 ori in ultimii patru ani reprezinta o alta problema acuta a regiunii, cu precadere pentru Municipiul Bucuresti. Nerezolvarea sau rezolvarea lipsita de perspectiva poate crea mari disfunctionalitati zonei metropolitane in perspectiva.