POR: Infrastructura Regiunea Sud-Vest

    eMAG - Furnizorul solutiilor complete!

Transport in regiunea Sud-Vest
Regiunea Sud-Vest are o infrastructura de transport relativ bine dezvoltata, teritoriul regiunii fiind traversat de trei drumuri europene: E70, E79 si E81 si doua din cele trei axe prioritare ale Retelei de transport Trans-European –TEN-T ( formate din coridoarele Pan-europene) care intersecteaza Romania, si anume axa prioritara de transport 7 (format din coridorul IV – Berlin/ Nurenberg-Praga-Budapesta–Constanta–Istambul –Salonic) si axa prioritara de transport 18 – Dunarea ( format din coridorul VII). Regiunea Sud-Vest dispune de o retea rutiera de 10.460 km (13,19% din totalul national), din care 2043 km sunt drumuri nationale (13% din total drumuri nationale) si 8.437 km drumuri judetene si comunale (12,82% din totalul national). Judetele Gorj si Olt au o infrastructura rutiera relativ bine dezvoltata, judetul Olt aflandu-se pe primul loc in Romania in ceea ce priveste numarul si ponderea kilometrilor de drumuri judetene si comunale modernizate (873 km ceea ce reprezinta 12,88% din totalul drumurilor publice judetene modernizate). In privinta densitatii drumurilor publice la 100 km2 regiunea se situeaza usor peste media nationala (35,8 km/100 km2), cele mai mari densitati inregistrand judetele Gorj (39,3 km/100km2), Mehedinti si Valcea, ambele cu 37,6 km/100km2. Densitatea liniilor ferate la 1000 km2 are cea mai scazuta valoare din tara (34,4 km/1000km2), principalul nod feroviar este Craiova avand legaturi cu principalele localitati din regiune si din tara. In particular, zona de campie – de-a lungul Dunarii de la Drobeta Turnu Severin pana la Calafat si de la Calafat pana la Corabia – cat si regiunea deluroasa dintre Targu Carbunesti si Ocnele Mari nu beneficiaza de retele de cale ferata. Mai mult, nu exista conexiune directa pe calea ferata de la Ramnicu Valcea la Pitesti si Bucuresti, traectul inceput in anii ’80, nefiind finalizat. Un dezavantaj major il constituie insa faptul ca nu exista puncte de trecere a frontierei pe calea ferata la Drobeta Turnu Severin, spre Iugoslavia si la Calafat si Corabia, spre Bulgaria, fluxurile de marfa si persoane intre regiune si tarile invecinate fiind ingreunate. Aeroportul Craiova, care ar putea constitui un real impuls pentru dezvoltarea economica si ar contribui la sporirea activitatii nu este folosit decat sporadic. Traficul pe cai navigabile este in exclusivitate realizat pe Dunare. Drumurile europene asigura legaturi eficiente cu cele 5 porturi din cadrul regiunii: Drobeta Turnu-Severin, Orsova, Calafat, Bechet si Corabia, acestea fiind, insa, slab dotate, cu transbordare costisitoare si insuficient manageriate.

Utilitati publice in zona Sud-Vest
In afara zonelor cu dezvoltare economica datorata unor conditii speciale (Defileul Dunarii, Subcarpatii Olteniei si Valea mijlocie a Oltului), infrastructura localitatilor urbane si rurale este total insuficienta. Numeroase asezari devenite recent orase nu detin nici pe departe infrastructura specifica, care sa justifice statutul de localitate urbana, iar in altele vechimea si starea avansata de uzura afecteaza calitatea serviciilor oferite cetatenilor. In ceea ce priveste infrastructura de utilitati, regiunea are o slaba dotare cu instalatii de apa potabila (41,29% din total localitati, racordate la un sistem de alimentare cu apa potabila, fata de nivelul national 61,04%) si canalizare (13,16% din total localitati, fata de 21,86% la nivel national). Analiza pe judete evidentiaza slaba echipare cu utilitati a judetului Dolj (numai 12,6 % din localitati erau conectate la reteaua de apa potabila si 7,2% la cea de canalizare). Lipsa investitiilor in modernizarea instalatiile de canalizare publica si cele ale apei potabile au repercusiuni asupra calitatii apei furnizate cu consecinte asupra sanatatii populatiei. De asemenea, conditiile precare din reteaua de colectare a apelor reziduale determina un grad ridicat de poluare a cursurilor de apa, iar numarul insuficient al depozitelor de gunoi are influente negative asupra mediului inconjurator. In momentul de fata, numai doua statii de epurare a apelor reziduale sunt in curs de realizare la Craiova si Calafat. Numai 51 de localitati erau conectate in 2005 la reteaua de gaze naturale, la nivelul intregii regiuni. De asemenea, Mehedinti este singurul judet din Romania fara nici o localitate conectata la reteaua de gaze naturale. Din lungimea totala de 2.551 kilometri de strazi orasenesti cat inregistra regiunea Sud-Vest in anul 2005 un procent de 61,27% erau modernizate. In judetele Gorj si Mehedinti, modernizarea strazilor orasenesti s-a realizat in proportie de peste 60% din total, procent peste media nationala de 58,15% strazi modernizate.

Educatie zona S-V
Efectele tranzitiei, vizibile mai ales la nivel economic, si-au pus amprenta si asupra sistemului educational. Calitatea educatiei si a reformei educationale sunt afectate de infrastructura insuficienta si dotarea slaba a celei existente, de motivatia personalului (salarii foarte mici) si de situatia materiala precare a populatiei. Infrastructura educationala preuniversitara la nivel regional (741 scoli, 151 licee in anul 2005) se afla intr-o stare destul de avansata de degradare si cu dotare majoritar insuficienta. Asistam la o scadere continua a numarului populatiei scolare, de la 519.128 in anul scolar 1990/1991 la 444.295 in anul 2005/2006. In judetul Mehedinti se inregistreaza cel mai mic numar al populatiei scolare (55.597 populatie scolara inscrisa in anul 2005/2006). Invatamantul superior reprezinta singurul nivel la care s-au inregistrat cresteri continue ale numarului de persoane inscrise, numarul de studenti crescand de la 10.525 in anul universitar 1990/1991 la 18.682 in 1995/1996, respectiv 45.138 in 2005/2006, lucru datorat si infiintarii institutiilor de invatamant superior private. Cresterea numarului de studenti nu a fost insa insotita si de extinderea spatiilor de invatamant ajungandu-se la supraaglomerare in unitatile de invatamant superior. In prezent sistemul de educatie universitara cuprinde 5 institutii de invatamant superior si 58 de facultati. In regiunea Oltenia functioneaza un numar de 3 universitati de stat (2 in Craiova – Universitatea din Craiova si Universitatea de Medicina si Farmacie si una in Targu Jiu – Universitatea de Stat Constantin Brancusi) si 3 private (2 in Craiova, 1 in Rm. Valcea).

Sanatate in regiunea sud-vest
In anul 2004, in Regiunea Sud-Vest, existau 41 de spitale, cu o medie de 4,3 consultatii/ locuitor. Locuitorii regiunii au o medie a sperantei de viata de 71,48 ani, respectiv 68,19 barbatii si 74,96 femeile. Conform indexului regional standardizat al mortalitatii, detaliat pentru primele cinci cauze care provoaca moartea , in 2003, cele mai frecvente cauze ale mortii sunt: boli ale sistemului circular, tumori, boli ale aparatului respirator, accidente si boli ale sistemului digestiv. Calitatea slaba a infrastructurii spitalicesti, dotarea slaba, lipsa personalului specializat – cu precadere in mediul rural- precum si nivelul scazut de salarizare sunt probleme cu care se confrunta sistemul sanitar regional.

Servicii sociale in regiunea sud-vest
Problemele sociale sunt importante si diverse, dar infrastructura sociala a regiunii este slab dezvoltata. Exista doar 44 de servicii alternative pentru ingrijirea copiilor (25 de institutii de tip familial si 26 de centre de plasament). La sfarsitul anului 2004, existau 8.677 copii cu dizabilitati, dintre care doar 780 au beneficiat de servicii de asistenta sociala. Trei judete – Mehedinti, Olt si Valcea – nu dispun de centre rezidentiale de ingrijire.