Mediu POR

Introducerea unei prioritati orizontale privind protectia mediului in cadrul Programului Operational Regional este extrem de importanta, chiar daca obiectivul politicii de coeziune pentru perioada de programare 2007-2013 consta in promovarea cresterii economice si a locurilor de munca, conform prevederilor strategiei Lisabona si a Orientarile Strategice Comunitare 2007-2013. Abordarea problematicii mediului este necesara atat pentru a beneficia avantajele pe care cresterea bazata pe protectia mediului le poate aduce unei societati, cat si pentru a stimula promovarea dezvoltarii durabile in cadrul UE. In acest context, problematica mediului este deosebit de importanta pentru Programul Operational Regional, scopul urmarit fiind acela de a reduce si minimiza efectele negative, precum si de a optimiza efectele pozitive asupra mediului prin implementarea proiectelor care vor fi finantate prin axele prioritare. Cele mai relevante caracteristici ale principalelor componente de mediu din Romania sunt:

Aer

Poluarea aerului din Romania este, in mare parte, cauzata de sectorul energetic invechit. Datorita conditiilor impuse de catre Uniunea Europeana si investitorii straini, companiile aflate in administrarea statului sunt restructurate sistematic dar progresul este lent. Centralele de termoficare continua sa utilizeze combustibili ineficienti cu un continut ridicat de sulf. Mai mult, calitatea scazuta a aerului din asezarile urbane se datoreaza si utilizarii carbunelui de calitate inferioara in instalatiile de incalzire. Alte surse majore ale poluarii aerului din mediul urban sunt transportul si activitatile industriale.

Majoritatea vehiculelor din Romania sunt vechi si utilizeaza un carburant cu cel mai ridicat nivel de plumb din Europa de Est, afectand mediul prin emisia de noxe poluante NOx. Emisiile sunt mult mai ridicate din cauza flotei de transport invechita din Romania (vehicule vechi si intretinute defectuos, care functioneaza pe baza de amestec de motorina si petrol, care genereaza poluare cu substante aromatice si uleiuri grele insuficient arse). Astfel, poluarea aerului in orase a crescut dramatic in ultimii ani. Transportul public este considerat un mod de transport mai „prietenos” mediului, dar si acesta contribuie la poluarea aerului din orase, din cauza unor parcuri auto depasite si aglomeratiei si blocajelor din trafic. O imbunatatire relativa a calitatii aerului a fost observata in perioada 1995-2004 datorita reducerii activitatilor economice si a programelor de retehnologizare desfasurate in unele unitati industriale, precum si datorita controalelor efectuate de Agentiile pentru Protectia Mediului la agentii economici, a caror activitate are un impact asupra mediului. In conformitate cu actele normative in vigoare, zonele urbane poluate din tara sunt clasificate dupa cum urmeaza:

- zone urbane cu poluare redusa cum sunt Slobozia, Alexandria, Braila, Buzau, Tulcea, Focsani, unde valorile medii anuale se situeaza in jurul valorii normei sanitare sau sub aceasta valoare;
- zone urbane cu poluare medie cum sunt: Bucuresti, Galati, Resita, Tg. Jiu, Turnu Magurele, Timisoara, Brasov, Craiova, unde valoarea concentratiilor medii anuale depasesc limita numai la unii poluanti;
- zone urbane puternic poluate cum sunt: Zlatna, Baia Mare, Copsa Mica, Ramnicu Valcea, Hunedoara si Calan unde concentratiile medii anuale depasesc norma sanitara la majoritatea indicatorilor.
Acestea sunt zonele critice sub aspectul poluarii atmosferice:
- Copsa Mica, Zlatna, Baia Mare zone poluate in special cu metale grele (cupru, plumb, cadmiu), dioxid de sulf si pulberi in suspensie provenite din industria metalurgica neferoasa;
- Hunedoara, Calan, Galati zone poluate in special cu oxizi de fier, metale feroase si pulberi sedimentabile provenie din siderurgie;
- Rm. Valcea, Onesti, Savinesti, Stolnicei, Ploiesti zone poluate in special cu acid clorhidric, clor si compusi organici volatili proveniti din industria chimica si petrochimica;
- Tg. Mures zona poluata in special cu amoniac si oxizi de azot proveniti din industria de ingrasaminte chimice;
- Braila, Suceava, Dej, Savinesti Borzesti zone poluate in special cu dioxid de sulf, sulfura de carbon, hidrogen sulfurat, mercaptani provenite din industria de celuloza, hartie si fibre sintetice.

Apa

Poluarea apei reprezinta o problema fundamentala in Romania. Nu numai ca existe zone critice sub aspectul poluarii apelor, dar Romania a inregistrat cele mai mari deversari de deseuri in rauri. Cel mai mare nivel de poluare a surselor de apa este atribuit operatorilor de apa din orase si serviciilor comunale de canalizare, industriei chimice, metalurgiei, activitatilor de minerit si sectorului zootehnic. Cantitatea totala a apelor uzate rezultata din statiile de tratare este estimata la 171,086 t/an. De obicei slamul este depozitat pe terenuri si constituie un pericol pentru contaminarea apelor subterane. Cele mai contaminate zone ale apelor subterane au fost inregistrate in bazinele: Prut (17.1%), Somes (14.9) and Vedea (13.4%)

Calitatea precara a apei este provocata in special de actiunea umana si de poluarea difuza a surselor. Cel mai mare nivel de poluare a surselor de apa este atribuit operatorilor de apa din orase si serviciilor comunale de canalizare, industriei chimice, metalurgiei, activitatilor de minerit si sectorului zootehnic. Sursele difuze de poluare sunt reprezentate de activitatile agricole (nitrati si sedimente solide acumulate in ultimii 20 de ani ai agriculturii intensive din vremea comunismului), consumul de materii prime in industrie si deseurile. In prezent exista 1.310 de statii de tratare a apelor uzate urbane si industriale si numai 37,6% dintre acestea functioneaza in mod corespunzator. Apele deversate sunt tratate insuficient si contin in principal substante organice, solide in suspensie, saruri minerale si amoniu. Contaminarea apelor subterane depinde de contaminarea apelor de suprafata si de calitatea solului. Cele mai mari poluari subterane istorice se pot gasi in zonele industrializate cum ar fi rafinariile din valea Prahovei, industria otelului si a metalurilor grele din partea de nord-vest a tarii, industria miniera si extractiva si fabricilor de produse chimice din toate regiunile. In ultimii ani s-a observat o imbunatatire a calitatii apei25 in diferite bazine din cauza reducerii fermelor si inchiderii unor industrii poluante.

Biodiversitate

Romania are inca cele mai mari suprafete de teren nefragmentate din Europa. Totusi, fragmentarea habitatului a fost accelerata de viteza dezvoltarii infrastructurii de transport si extinderea urbana din ultimul deceniu, in special in zone brownfield. Exista nevoia de a promova utilizarea siturilor de tip brownfield, mai mult decat a celor de tip Greenfield. Spatiul bio-geografic al Romaniei este impartit in mod egal de trei unitati geografice – campii, dealuri si munti fiind caracterizat de o diversitate larga si conditii hidrologice, avand un numar de 52 de eco-regiuni cu o varietate larga de ecosisteme terestre, acvatice specifice tarmurilor Marii Negre, zonei de stepa, dealurilor, muntilor, lacurilor, luncilor de rau si ariilor mlastinoase, incluzand si pe cele specifice Deltei Dunarii. Datorita pozitiei geografice, Romania are o diversitate biologica ridicata, reflectata la nivelul ecosistemelor si speciilor. Cu exceptia zonelor mari agricole si a catorva ecosisteme terestre si acvatice care sunt afectate de sursele de poluare, si care au cauzat schimbari in structura si dinamica biodiversitatii, mediul inconjurator este in conformitate cu parametrii de calitate, asigurand conditiile necesare pentru conservarea biodiversitatii specifice. Deoarece sistemele ecologice sunt sisteme operationale, avand in general o organizare complexa, schimbarile structurale nu pot fi observate in fiecare an doar daca au loc dezastre ecologice, care trebuiesc luate in considerare pe termen scurt din cauza ca mediul inconjurator are abilitatea de a se reface dupa incetarea cauzelor.

Solul

Solul reprezinta o resursa importanta in Romania. Solurile deteriorate de poluare reprezinta o problema critica. Masuratorile efectuate in Baia Mare au scos la iveala diminuarea concentratiilor de metale grele din sol.

Poluarea chimica a solului afecteaza circa 0,9 milioane ha, din care poluarea excesiva circa 0,2 milioane ha. Efectele agresive deosebit de puternice asupra solului produc poluarea cu metale grele (mai ales Cu, Pb, Zn, Cd) si dioxid de sulf, identificata in special in zonele Baia Mare, Zlatna, Copsa Mica.

Solul din Romania este afectat intr-o mare masura de un sistem de management al deseurilor de o calitate insuficienta sau defectuoasa, care a dus la acumularea deseurilor municipale si industriale in halde intretinute necorespunzator si gropi de gunoi ilegale de origine. Din cauza deficientelor sistemului si lipsei de stimulente pentru reducerea generarii de deseuri, pentru reciclarea si valorificarea deseurilor, in tara s-au acumulat cantitati mari de deseuri pe sol care provoaca poluarea solului, apelor de suprafata si subterane si deteriorarea ecosistemelor, reprezentand un potential pericol pentru sanatatea umana. Managementul deseurilor si in mod deosebit deseurile casnice reprezinta una din cele mai mari probleme de mediu pe care autoritatile trebuie sa le rezolve. Anual sunt generate milioane de tone de deseuri din cauza cresterii consumului in ultimii 10 ani si a instalatiilor industriale si a tehnologiilor vechi si depasite. De asemenea exista depozite mari de deseuri urbane si industriale care dauneaza calitatii mediului, in mod deosebit apelor subterane si de suprafata. In prezent coeficientul de colectare in zonele urbane dense este de 100% (>50.000 locuitrori). Coeficientul de colectare pentru zonele urbane (>3.000 locuitrori) este de 90%. In ceea ce priveste zonele rurale, coeficientul de colectare este in proportie de 10%. Se anticipeaza o crestere de 1% pe an in 2007, si 7-8% pana in anul 2012; apoi cresterea va fi de 10% pe an pana in 2017 cind se prezuma ca procesul de colectare a deseurilor va fi 100%. Siturile industriale reprezinta o zona de interes specific pentru Romania, incepand cu perioada de dupa 1999, cand declinul masiv al activitatii industriale din Romania a condus la o noua configurare a structurii economice, dar si la aparitia multor platforme industriale abandonate, avand efecte daunatoare asupra mediului si care au contribuit la diminuarea interesului investitorilor pentru zonele geografice in care aceste situri sunt localizate. Exista numeroase situri industriale in care s-au desfasurat activitati miniere si industriale, avand diverse probleme de poluare care trebuiesc rezolvate si analizate pentru a gasi solutii pentru reabilitare. Imaginea devastata pe care o prezinta aceste situri industriale, in care a incetat activitatea economica, nu este capabila sa atraga investitori, fiind necesar intensificarea eforturilor pentru repararae prejudiciilor aduse mediului si pregatirea acestora pentru noi investitii. Intensificarea eforturilor este necesara pentru ca locatiile fostelor industrii nu afecteaza doar mediul inconjurator in zonele nodale ale teritoriului dar si retelele de comunicare si asezarile umane. Reabilitarea acestor structuri nu favorizeaza doar protectia mediului, dar reprezinta si un avantaj pentru eficienta noilor investitii, deoarece acestea dispun de o infrastructura care trebuie doar imbunatatita si nu total reinnoita. Dupa cum s-a demonstrat, reintegrarea zonelor nefolosite in circuitul economic reprezinta un proces costisitor si de lunga durata.

Punerea la dispozitia intreprinzatorilor privati a infrastructurii complementara economiei reprezinta o conditie indispensabila pentru dezvoltarea sectorului privat. Practic, existenta acestui tip de infrastructura este cea care ii determina pe intreprinzatorii privati sa opteze pentru o anumita regiune, judet, localitate. Acest tip de infrastructura vizeaza, infrastructura necesara activitatilor productive intre care se numara si reabilitarea mediului vechilor situri industriale degradate si al intreprinderilor inchise, pentru ca potentialul infrastructural deja existent al acestora, sa poata fi utilizat pentru noi tipuri de activitati.

Astfel, a devenit o necesitate pentru Romania sa fie reabilitate zonele ramase in urma inchiderii unor intreprinderi, in cazul platformelor industriale sau a terenurilor poluate, ca si consecinta a unor foste activitati poluante, pentru care poluatorul nu se cunoaste. Reabilitarea acestor situri este benefica atat din punct de vedere al imbunatatirii starii mediului, cat si al dezvoltarii economiilor locale, prin creare de conditii pentru investitii in noi activitati. Ministerul Dezvoltarii, Lucrarilor Publice si Locuintelor a colectat informatii cu privire la zonele care au nevoie de reabilitare. Conform datelor furnizate de consiliile judetene exista 262 de zone, avand un nivel diferit de degradare care necesita reabilitare. Regiunile care au cel mai mare numar de zone aflate in declin sunt: Sud Vest (63), Sud Muntenia (49) and Nord-Vest (42), urmat de Vest (33), Centru (31), Sud Est (24), Nord Est (19) si Bucuresti Ilfov (1).