Populatia si forta de munca – POR

Populatia

Populatia Romaniei, in continua scadere, este afectata de fenomenul de imbatranire, fenomen care se manifesta in majoritatea Statelor Membre ale Uniunii Europene. Incepand cu 1990 segmentul populatiei in varsta de pana la 14 ani a intrat in declin concomitent cu expansiunea segmentului de varsta de peste 65 de ani. Pentru prima data in ultimii 40 de ani, in anul 2002 procentul populatiei in varsta (peste 60 de ani) a atins aceeasi valoare inregistrata de segmentul cu varsta de pana la 14 ani, aproximativ 18%. Numarul de nasteri scade continuu, lucru care a inceput sa se reflecte si in scaderea populatiei din categoria de varste cuprinse intre 15 – 19 ani.

Pe termen lung, aceste noi tendinte demografice vor afecta atat sistemul educational, in sensul reducerii efectivelor de elevi si studenti, cat si expansiunea cererii pentru servicii de sanatate si de protectie sociala. Procesul de imbatranire a populatiei va exercita o influenta negativa asupra intregii economii, pe masura ce numarul populatiei inactive va dezechilibra, in sensul impovararii, sistemul asigurarilor sociale. Regiunile Sud si Sud – Vest se confrunta cu un fenomen accentuat de imbatranire a populatiei, inregistrand cea mai mare pondere a populatiei in varsta de peste 65 de ani, in total populatie (16,5%, respectiv 16,2% in 2005), asteptandu–se o amplificare a acestei tendinte. Ponderea cea mai ridicata a segmentul populatiei tinere se inregistreaza in Regiunea Nord – Est (18,3% in 2005, in usor declin fata de procentul de 20.5% din 2002), iar cea mai scazuta in Regiunea Vest (14,9% in 2005 versus 17% in 2002) si in Regiunea Bucuresti – Ilfov (11,7%). La 1 iulie 2005, la nivel national se inregistrau 94,6 de varstnici la 100 de tineri. Regiunile Sud, Sud-Vest, Vest si Bucuresti-Ilfov au inregistrat o rata superioara mediei nationale, iar in Sud si Bucuresti-Ilfov, numarul batranilor il depaseste pe cel al tinerilor.

Rata de dependenta, pe regiuni – 2005 %
Regiunea Tineri/Adulti Batrani/Adulti Rata de dependenta
Nord-Est 27,3 21,3 48,6
Sud-Est 21,8 20,5 42,4
Sud 22,3 24,3 46,7
Sud-Vest 22,7 23,8 46,5
Vest 21,1 20,3 41,4
Nord-Vest 22,8 19,3 42,1
Centru 22,2 19,4 41,6
Bucuresti-Ilfov 15,9 19,9 35,8
Romania 22,4 21,2 43,6
Sursa: Anuarul Statistic al Romaniei 2006, INS
Pe de alta parte, rata de dependenta demografica a atins valoarea critica in Regiunea Nord– Est (48,6 %), datorita presiunii exercitate de segmentul de varsta 0 – 14 asupra adultilor (27,2 %), in timp ce segmentul varstnicilor a inregistrat cele mai mari presiuni in Regiunile Sud si Sud – Vest, circa 23 de batrani la 100 de adulti. Referitor la Regiunea Bucuresti-Ilfov, in ciuda ponderii foarte mari a varstnicilor in totalul populatiei, situatia in termenii dependentei demografice este mai buna, cu o pondere a adultilor in regiune de 73,6 % in 2005, cea mai ridicata din Romania. Explicatia consta in atractia pe care o exercita capitala pentru locuitorii celorlalte regiuni prin oportunitatile sale de angajare.
Sursa: Anuarul Statistic al Romaniei 2006, INS
Dependenta de sectorul agricol, combinata cu rata mare de dependenta demografica (populatia inactiva fata de populatie activa) si consecintele negative ale acestora asupra sistemelor sociale (sistemul de sanatate, bugetului asigurarilor sociale, sistemul de protectie sociala), vor avea un puternic impact negativ asupra dezvoltarii economice si vor contribui la decuplarea continua de la cresterea economica a anumitor zone ale tarii, a caror populatie activa va avea si mai multe motive sa migreze spre marile centre urbane.

Migratia
In ceea ce priveste migratia interna, trendurile sunt destul de stabile. Incepand cu 1995 Regiunea Nord-Est a pierdut cel mai mare numar de populatie si acest lucru a fost confirmat si in anul 2005.

Fluxurile migratorii pe regiuni, in 2005
- Numar -
Regiuni Plecati Sositi Sold Pondere %
ROMÂNIA 272.604 272.604 – -
1. Nord-Est 47.150 43.430 -3.720 -54,9
2. Sud-Est 35.248 34.408 -876 -12,9
3. Sud-Muntenia 40.517 39.333 -1.184 -17,5
4. Sud-Vest Oltenia 29.848 29.168 -680 -10,0
5. Vest 23.849 25.638 1.789 +26,4
6. Nord-Vest 28.742 28.426 -316 -4,7
7. Centru 27.902 28.093 191 +2,8
8. Bucuresti-Ilfov 39.312 44.108 4.796 +70,8
Regiunile Bucuresti–Ilfov, Vest si Centru au atras populatie datorita standardelor de viata ridicate si oportunitatilor oferite.
Persoanele cu o mare disponibilitate pentru a migra sunt, de obicei, tinerii, din populatia apta de munca, care migreaza spre zonele urbane, in cautarea unor slujbe mai bune si a unei vieti sociale mai atractive. Este vorba, de obicei, de tinerii cu varste cuprinse intre 20 si 39 de ani. Este de mentionat ca, in acelasi timp, exista si un fenomen de migratie catre zonele rurale, specific populatiei de 40 de ani si peste, si care afecteaza intreaga tara. In general, este cazul persoanelor care in urma restructurarilor companiilor de stat nu au reusit sa se reprofileze si astfel au fost fortati sa se intoarca in zonele rurale unde desfasoara activitati de subzistenta. In perioada 2000-2005 migratia interna a fost dominata de fluxurile urban-rural (557.091 persoane), urmate de fluxurile urban-urban (482.772 persoane) si cele rural-urban (476.319 persoane). Populatia din mediul urban este mult mai dinamica in comparatie cu cea din mediul rural: 1.039.863 persoane au parasit zonele urbane, fie catre zonele rurale fie catre alte orase, comparativ cu 855.966 persoane care au parasit mediul rural.
Ca urmare a inrautatirii conditiilor socio-economice din mediul urban si a migratiei masive a populatiei spre zonele rurale, populatia in mediu rural a crescut semnificativ in ultimii ani in majoritatea regiunilor (vezi tabelul de mai jos).

Fluxurile migratiei rurale pe regiuni, in 2005
-Numar-
Regiuni Plecati Sositi Sold Pondere %
ROMÂNIA 115.227 135.764 20.537 7,5%
1. Nord-Est 25.085 28.151 3.066 1,1%
2. Sud-Est 16.489 19.396 2.907 1,1%
3. Sud-Muntenia 21.921 24.812 2.891 1,1%
4. Sud-Vest Oltenia 16.216 16.656 440 0,2%
5. Vest 8.521 12.788 4.267 1,6%
6. Nord-Vest 14.194 15.828 1.634 0,6%
7. Centru 11.062 14.534 3.472 1,3%
8. Bucuresti-Ilfov 1.739 3.599 1.860 0.7%
Sursa: Anuarul Statistic al Romaniei, 2006
In ceea ce priveste migratia oficiala internationala, dupa 1990, Romania s-a confruntat cu miscari masive ale populatiei spre diverse locatii. Etnicii germani au parasit Romania la inceputul anilor 1990, in numar foarte mare, de ordinul zecilor de mii pe fiecare an. Mai tarziu numarul lor a scazut la sub 1000 persoane (in 2001), printre altele, datorita restrictiilor impuse de Germania pentru persoanele de etnie germana care nu posedau suficiente documente care sa le ateste statutul etnic. Pe de alta parte fenomenul de emigrare definitiva in Canada si SUA a fost constant, de aproximativ 1500-3000 persoane pe an, in timp ce emigrarea permanenta (inregistrata oficial) si temporara pentru munca a atins proportii insemnate.
Imigratia in Romania a inregistrat un trend ascendent (1.602 persoane in 1991 si 11.350 in 2001) urmat de o scadere in 2004 (2.987 persoane) ca urmare a restrictiilor impuse de statul roman, in timp ce in 2005 a crescut pana la 11.024 persoane. Imigrantii provin din tari din Europa, in special din Republica Moldova, pentru scopuri lucrative (51,7% in 2005). SUA Germania si Italia sunt principalele tari de origine a imigrantilor in 2005. Intre 1992 si 2002, Regiunea Bucuresti–Ilfov a fost destinatia favorita a imigrantilor (41,03%), urmata de Regiunile Nord–Est, Nord–Vest si Centru6.
Datele statistice oficiale (emigrare si imigrare) nu ofera o imagine de ansamblu reala asupra fenomenului de migratie din Romania, pentru ca nu sunt incluse date despre migratia temporara, un fenomen foarte important. Migratia temporara nu poate fi inregistrata din cauza faptului ca aceste populatii, de fapt, nu isi parasesc domiciliul. Migratia externa a populatiei active neinregistrata ridica probleme demografice si sociale serioase care nu pot fi surprinse in nici un studiu bazat pe date statistice oficiale. Din date neoficiale reiese ca exista minim 2 milioane de romani care lucreaza temporar in strainatate in tari ca Spania, Italia, Germania, Ungaria, s.a. Regiunile istorice Moldova, Muntenia si Oltenia, care se suprapun regiunilor de dezvoltare Nord-Est, Sud-Est, Sud si Sud-Vest, sunt regiunile in care migratia temporara pentru munca a fost mai intensa.

Rezumand, putem afirma ca:
1. Migratia interna si mobilitatea fortei de munca a crescut continuu dupa anul 2000 pana in anul 2004. In anul 2005 Romania a inregistrat un flux migratoriu de 272.604 persoane sau 1,3% din populatia totala a tarii.
2. La nivel regional surse nete de migratie sunt regiunile Nord-Est, Sud-Est, Sud, Sud-Vest si Nord-Vest, in timp ce Regiunile Vest, Centru si Bucuresti-Ilfov sunt recipienti ai acestor fluxuri. Exista o corelare cu migratia internationala, avand in vedere ca regiunile care pierd populatie sunt aceleasi (Nord-Est, Sud-Est, Sud si Sud-Vest).
3. In toate regiunile se inregistreaza o crestere a migratiei spre zonele rurale, unde se practica o agricultura de subzistenta. Acesta poate fi considerat o situatie ingrijoratoare pentru Romania, tinand cont ca deja o mare parte din forta de munca este angajata in agricultura si productivitatea muncii in acest sector este scazuta.

Forta de munca

Dinamica pietei muncii este rezultatul procesului de restructurare a economiei si al oportunitatilor de ocupare oferite de intreprinderile mici si mijlocii, precum si atragerii ISD in diferitele regiuni. Conform tabelului de mai jos7, rata de ocupare a populatiei in Romania s-a mentinut la un nivel relativ constant in perioada 2002-2005 (58%), marcand un usor trend descendent, dar situandu-se la un nivel scazut comparativ cu media ratei de ocupare in UE-27 (63,4% in 2005). Aceasta scadere a populatiei ocupate se coreleaza cu diminuarea locurilor de munca disponibile, precum si cu fenomenul de migratie temporara pentru munca in strainatate.

Rata de ocupare in Romania -%-
2000 2001 2002 2003 2004 2005
Romania 63,6 62,9 58,0 57,8 57,9 57,7
Masculin 69,5 68,5 64,1 64,1 63,6 63,9
Feminin 57,8 57,3 52,0 51,5 52,1 51,5
Nord-Est 67,1 66,4 60,1 59,9 62,4 61,5
Masculin 71,5 70,2 64,0 63,8 65,4 64,0
Feminin 62,6 62,5 56,1 56,0 59,3 59,0
Sud-Est 60,8 59,9 55,3 55,8 54,7 54,7
Masculin 67,3 67,9 64,2 63,1 62,7 63,2
Feminin 54,3 52,0 46,5 48,5 46,7 46,2
Sud 64,7 64,0 58,2 58,1 58,1 58,1
Masculin 72,0 70,9 65,2 66,6 64,5 65,9
Feminin 57,4 57,2 51,3 49,6 51,6 50,2
Sud-Vest 69,1 69,5 61,8 62,0 59,9 60,1
Masculin 73,4 74,3 66,9 66,8 65,5 65,8
Feminin 64,9 64,8 56,6 57,0 54,2 54,3
Vest 62,2 61,2 57,6 57,1 56,9 56,6
Masculin 68,7 66,9 64,9 64,8 63,4 63,9
Feminin 55,9 55,7 50,5 49,7 50,5 49,5
Nord-Vest 63,4 64,0 57,8 57,2 56,1 56,0
Masculin 67,9 67,7 62,6 62,2 61,4 61,0
Feminin 59,0 60,3 53,1 52,2 50,9 51,1
Centru 59,8 59,6 55,9 55,2 53,9 54,2
Masculin 66,3 65,1 61,4 62,1 60,2 61,7
Feminin 53,4 54,2 50,3 48,4 47,6 46,6
Bucuresti-Ilfov 60,0 56,7 56,9 56,5 59,7 59,4
Masculin 67,2 63,5 63,6 63,5 65,8 65,9
Feminin 53,5 50,5 50,8 50,2 54,1 53,4
Sursa: Anuarul Statistic al Romaniei, INS, 2006

La nivel regional, rate ale ocuparii peste media nationala sunt inregistrate in Regiunile mai putin dezvoltate: Nord-Est, Sud si Sud-Vest, cauzate de ratele de ocupare ridicate din agricultura. Regiunea Bucuresti-Ilfov inregistreaza de asemenea rate ale ocuparii peste media nationala, dar in acest caz datorita ofertei de munca mult mai ridicate si diversificate. In perioada 1990-2001, numarul salariatilor a scazut de la 7,5 milioane la 4,5 milioane, in acelasi timp cu cresterea numarului somerilor, in special din cauza restructurarilor din economie, in urma carora a fost disponibilizata o mare parte a fortei de munca. Rata somajului a crescut constant intre 1991 si 1999 (de la 3% la 11,8%).