Potential de dezvoltare – POR

Pe ansamblul Regiunii Nord – Est sunt evidente discrepantele ca nivel dar si ca potential de dezvoltare intre vestul mai dezvoltat al Regiunii si estul mult ramas in urma (judetele Botosani, Iasi, Vaslui). Sansa zonelor de est, limitrofe granitei de est a Uniunii Europene, Ucrainei si Moldovei, este sa se dezvolte ca areal de servicii de tranzit pentru produsele provenite din tarile fostei URSS (inmagazinare, innobilare si pregatire prin segmentare si impachetare etc). Pentru aceasta trebuie efectuate lucrari de infrastructura, de creare a unor zone cu facilitati specifice (parcuri logistice), asemanatoare celor din porturile Belgiei, Olandei si Germaniei, specializate in astfel de servicii.

Datorita conditiilor favorabile de care dispune, a frumusetii locurilor, puritatii aerului, apelor, zonelor montane din judetele Bacau, Neamt si Suceava, precum si a inestimabilului patrimoniu cultural si religios existent, Regiunea Nord Est detine un potential turistic relativ ridicat, care poate fi comparat cu alte zone turistice renumite din tara si din strainatate. Alaturi de pitorescul regiunii, binecunoscuta ospitalitate, traditiile populare, obiceiurile, specificul gastronomiei moldovenesti, traditionalele degustari de vinuri din podgoriile Cotnari si Husi dau culoare locala pentru atragerea turistilor.

Principalele tipuri de turism care pot fi practicate sunt: turismul cultural (muzeistic, etnografic, artistic), religios, balneo-terapeutic, de agrement, de tranzit, agroturism. Zona muntoasa si deluroasa din vestul regiunii (judetele Suceava, Neamt, Bacau) detin un potential turistic valoros, in mare parte (exceptand Bucovina) insuficient dezvoltat, dar care, cu masuri adecvate poate intra cu usurinta in circuitul turistic european, cu specializarea „turism religios” (Putna, Neamt, Sucevita, Moldovita, Voronet), Humor, Arbore, Agapia, Varatec, Dragomirna, Bistrita, Zamca, Secu, Sihastria, Casin), turism balneo-terapeutic ( Vatra Dornei, Campulung-Moldovenesc, Balta__________testi, Oglinzi, Slanic Moldova, Targu Ocna), turism etnografic, agro-turism, turism rural, turism sportiv (alpinism, vanatoare, pescuit, sporturi extreme – zborul cu parapanta, rafting, orientare turistica, mountainbike, schi). Gradul de dotare a localitatilor si originalitatea landschaftului bucovinean cat si specificul deosebit al satelor, cu un grad inalt de civilizatie a populatiei, pot juca un rol in turismul de lunga durata, cu activitati sportive, agrement si pentru optimizarea sanatatii (Vatra Dornei, Solca, Cacica si pe Valea Bistritei si Moldovei).

Domeniu economic traditional al regiunii, industria de prelucrare a lemnului a cunoscut o crestere semnificativa in ultimii ani (2001-2005), nu numai in ceea ce priveste numarul locurilor de munca (11.6% in 2004), dar mai ales privind cifra de afaceri (cu 100% mai mult decat in 2001). Cresterea ponderii industriei de mobila in totalul cifrei de afaceri evidentiaza orientarea spre o valorificare superioara a lemnului. De asemenea, industria textila a inregistrat o crestere spectaculoasa a cifrei de afaceri in anul 2004 (cu 150% fata de anul 2001), dar productivitatea este slaba datorita folosirii sistemului lohn care are o valoare adaugata mica.