Romania – VAB pe locuitor in perioada 1998-2003

Sursa: Anuarul Statistic al Romaniei 2006, INS De cealalta parte, decuplarea de la cresterea economica – evidentiata de rate de crestere situate cu mult sub media nationala si reflectata intro substantiala inrautatire a situatiei economice – s-a constatat pentru toate judetele riverane Dunarii (Teleorman, Giurgiu, Olt, Calarasi), cu extindere in Ialomita si Mehedinti si partial pentru cele situate la granita cu Ucraina ( Maramures, dar mai putin Suceava) si Republica Moldova (Botosani), in acelasi timp afectand sever doua mari orase: Galati – ca urmare a restructurarii combinatului siderurgic Sidex – si Constanta – din cauza crizei portului industrial. De asemenea, judetele Vrancea, Bacau, Neamt si Covasna au inregistrat recesiuni semnificative, in timp ce judetul Buzau, traditional subdezvoltat, a reusit sa se mentina la nivelul mediei nationale a ratei de crestere.

Situatia inregistrata in perioada 1998-2003 poate fi rezumata astfel:
• Apropierea de pietele vestice a parut a fi un factor capabil, singur, sa induca treptat dezvoltare in ariile invecinate (Caras Severin, Salaj); • Zonele miniere par a-si fi revenit din criza si, mai mult, par sa fi beneficiat de procesul de restructurare (Gorj, Hunedoara si Alba), desi acest lucru nu s-a reflectat intotdeauna in gradul de ocupare a populatiei (cu mai putin succes in Mures); • Decuplarea de la cresterea economica a afectat tot mai mult zonele de granita situate in lungul Dunarii, Ucrainei si Republicii Moldova, fiind totusi oarecum limitata in nord de aparitia unui pol turistic – Suceava (manastirile din nordul Moldovei) si de cresterea Iasului; • Aparitia unui grup de judete localizate in partea estica a tarii, toate inregistrand o severa recesiune (Galati, Vrancea, Bacau, Buzau, Braila), cauzata pe de-o parte de subdezvoltarea istorica avand la baza agricultura, iar pe de alta parte de puternica criza industriala care a afectat zona, la care s-a adaugat reorientarea fluxurilor comerciale pe directia est-vest, in perioada de tranzitie care a urmat caderii blocului socialist; • Aparitia treptata a unui important pol industrial, determinata de investitiile straine directe, in Pitesti (judetul Arges); • Zonele montane carpatice (Harghita, Covasna, Neamt, Valcea) sunt afectate tot mai mult de stagnare sau recesiune; • Dezvoltarea rapida a unui pol turistic in Tulcea (Delta Dunarii), in vecinatatea judetului Constanta – cu un turism litoral tot mai putin atractiv.

In acest moment, este dificila crearea unei imagini clare asupra tendintelor curente, intrucat datele statistice oficiale sunt disponibile doar pana la nivelul anului 2003, neluand astfel in considerare consecintele fluxurilor masive de ISD de dupa aceasta data si nici a privatizarilor care au fost amanate pana dupa 2003. De aceea o previziune dinamica trebuie luata in calcul. Insuficienta datelor statistice disponibile la acest moment, inclusiv a celor referitoare la recentele fluxuri masive de ISD si a prezentei in tara a tot mai multor investitori noneuropeni, fac dificila schitarea unei imagini clare a tendintelor recente de dezvoltare. Un posibil indicator anticipativ poate fi obtinut pe baza datelor privind contributia fiscala a judetelor care – desi este usor distorsionat de definitia diferita a veniturilor folosita in scopuri fiscale fata de cea folosita pentru calcularea statistica a PIB, precum si de problemele induse de distributia geografica a veniturilor – poate fi totusi considerat un indicator rezonabil pentru anticiparea datelor statistice viitoare. Astfel, daca se folosesc datele disponibile pentru primele zece lunii ale anului 2006, pot fi sesizate cateva aspecte care schimba substantial unele dintre constatarile anterioare sau sugereaza reducerea temporara a importantei anumitor factori. Harta de mai jos compara ierarhia judetelor dupa PIB pe locuitor in 2004 cu cea bazata pe contributia fiscala a judetelor in primele zece luni ale anului 2006. Analizand harta, se pot constata urmatoarele:

• Cresterea exploziva a Bucurestiului pare sa se extinda si in ariile inconjuratoare, cuprinzand aici nu numai judetul Ilfov, ci si judetele Prahova si Giurgiu. Se poate astfel estima formarea unei conurbatii complexe in jurul capitalei cu importante fluxuri de deplasarii zilnice si efecte de difuzie geografica; • Atat Constanta cat si Galati dau semne de revenire din criza care le-a afectat anterior, profitand in acelasi timp de cresterea importantei porturilor si a santierelor navale in economia globalizata de astazi. Ramane insa de vazut masura in care aceasta situatie se va reflecta in cresterea oportunitatilor de consum ale populatiei si in atingerea unei piete critice in sectoarele serviciilor si comertului; • Importanta relativa a apropierii de pietele vestice pare sa se reduca. Un numar de judete vestice nu pot tine pasul cu noile rate de crestere impuse de ISD, pierzand teren comparativ cu celelalte judete. Aceasta situatie se intalneste nu numai in cazul judetului Cluj (care nu va mai raspandi crestere in ariile inconjuratoare), ci si a judetului Timis; de asemenea, a determinat aparitia crizei in Caras-Severin reducand si efectele unor privatizari. Partea de la granita de nord-vest pare sa fie mai putin afectata: Bihor si Arad isi pastreaza pozitiile in timp ce Satu Mare se contureaza ca o zona de crestere ridicata.