Strategia POR

Strategia reflecta politica Romaniei de dezvoltare regionala, conform Legii Dezvoltarii Regionale (Legea nr. 315/2004) si procesul de descentralizare asa cum este detaliat in Legea Cadru privind Descentralizarea nr. 339/2004 precum si alte legi relevante. De asemenea, Strategia ia in considerare Orientarile Strategice de Coeziune ale UE pentru perioada 2007– 2013, Agenda Lisabona, indeosebi in ceea ce privesc preconditiile necesare asigurarii cresterii economice si Agenda Teritoriala a Uniunii Europene privind sprijinirea dezvoltarii teritoriale echilibrate. Strategia a fost pregatita in concordanta cu o abordare de sus in jos/ de jos in sus, fiind elaborata pe baza Strategiilor de Dezvoltare ale Regiunilor, elaborate la nivel regional in largi grupuri de lucru parteneriale. Strategia a luat in considerare in mod realist capacitatea limitata de planificare strategica si financiara existenta la nivel local, indeosebi in arealele mai putin dezvoltate si de aceea se are in vedere, in principal, ca proiectul sa fie gestionat la nivel local iar nivelul central sa realizeze o supervizare a coerentei intregului program.

Strategia POR respecta prevederile Cadrului National Strategic de Referinta, contribuind la atingerea obiectivului global si a celor specifice, privind diminiuarea disparitatilor de dezvoltare economica si sociala dintre Romania si celelalte state membre ale UE. Programul Operational Regional abordeaza cele 5 prioritati ale CNSR, avand legatura cu majoritatea problemelor de dezvoltare pe care aceasta le cuprinde. In comparatie cu UE 27 regiunile Romaniei sunt printre cele mai putin dezvoltate si vor fi necesari multi ani si resurse semnificative pentru atingerea convergentei cu celelalte state membre. Pornind de la ceea ce s-a realizat pana in prezent prin Programele investitionale din perioada preaderarii, POR isi propune sa impulsioneze dezvoltarea regiunilor Romaniei spre realizarea obiectivului convergentei.

Fundamentare

Strategia Programului Operational Regional decurge din problemele-cheie regionale/ locale si punctele slabe identificate in analizele socio-economice national regionale si cele opt analize specific regionale, si anume:

• Concentrarea cresterii economice, impulsionata de investitiile straine directe in jurul Bucurestiului si ca urmare cresterea disparitatilor dintre Regiunea Bucuretti Ilfov si celelalte sapte regiuni, precum si aparitia problemelor de congestionare a orasului capitala; • Declinul socio-economic a numeroase centre urbane mari si diminuarea rolului lor in dezvoltarea arealelor adiacente si a Regiunilor; • Pierderea functiilor urbane a multor orase mici si mijlocii, in special a celor monoindustriale, fenomen generat de restructurarea industriala; pierderea functiilor urbane este frecvent asociata cu probleme sociale; • Reaparitia dezechilibrului istoric de dezvoltare intre jumatatea de est si jumatatea de vest a tarii, din cauza reorientarii fluxurilor comerciale si accesului la pietele vestice, precum si dificultatilor pe care partea vestica a tarii pare sa le aiba in a se conecta la pietele globalizate din afara Europei; • Proces de decuplare economica a unor zone traditional subdezvoltate din nordul tarii si de-a lungul Dunarii; • Existenta unor intinse zone ale tarii, a caror perspectiva de dezvoltare este marcata de lipsa fortei de munca si de un fenomen masiv de migratie temporara; • Importanta cheie a accesibilitatii ca o preconditie pentru dezvoltarea locala; • Imbatranirea si scaderea populatie, precum si o rata ridicata de dependenta demografica, ce necesita o cerere crescuta pentru serviciile sociale si de sanatate; • Posibila aparitie a unui fenomen de stagnare economica in zonele montane; • Slaba competitivitate a multor afaceri, in special in domeniul turismului, cu productivitate a muncii scazuta, lipsa investitiilor de capital, lipsa capacitatii manageriale, gradul scazut de utilizare a technologiilor moderne; • Calitate scazuta a infrastructurii publice (drumuri, sanatate, infrastructura sociala si de educatie), utilitati publice urbane degradate, precum si esecul conservarii bunurilor istorice si culturale; • Experienta limitata a autoritatilor romane locale in managementul de programelor de dezvoltare regionala/locala;

Este evident ca solutia acestor probleme depinde in mare masura de factori care se afla in afara influentei pe care o poate exercita POR cum ar fi: productivitatea in sectorul primar, competitivitatea industriala, competitivitatea activitatilor productive, existenta unor coridoare de transport nationale functionale, resurse umane bine calificate si capacitatea administrativa adecvata. Ceea ce isi propune POR este sa creeze conditii adecvate, astfel incat, politicile mentionate mai sus sa poata avea cel mai inalt impact la nivel local, ceea ce necesita o abordare flexibila, intrucat problemele de dezvoltare difera substantial si in interiorul regiunilor, cu impact asupra disparitatilor economice si sociale intraregionale. In anumite cazuri, aceste disparitati sunt extrem de fluide si cu posibilitati de redresare, intrucat nu sunt cronicizate de mult timp, asa cum s-a intamplat in vechile economii de piata. Aderarea la Uniunea Europena, precum si procesul de stabilizare politica si de aderare a fostei Iugoslavii ofera Romaniei posibilitatea istorica de a nu mai considera Dunarea ca o granita care impiedica comertul ci dimpotriva, ca o cale navigabila ce creeaza oportunitati pentru comert si favorizeaza mobilitatea populatiei; aceasta deoarece fluviul poate fi folosit nu numai pentru a lega Romania de Serbia si Europa de Vest, ci si ca o cale de legatura cu Marea Neagra, dand posibilitatea valorificarii oportunitatilor oferite atat de piata interna cat si de procesul de globalizare si prin aceasta oferind o deschidere pentru economiile acelor judete riverane care sufera de subdezvoltare economica istorica, generata de localizarea lor de-a lungul Dunarii. Ca efecte negative, unele parti ale tarii vor deveni granita exerna a Uniunii Europene si se vor confrunta cu o localizare periferica, ceea ce va necesita cresterea ajutorului specific precum si aplicarea instrumentelor UE de cooperare teritoriala si a strategiilor de vecinatate pentru a evita adancirea decalajelor de dezvoltare.

Cresterea mobilitatii fortei de munca care va fi un rezultat inevitabil al aderarii si convergenta salariilor va accentua si mai mult rolul jucat de existenta si calitatea infrastructurii (inclusiv infrastructura sociala) ca factor cheie care conditioneaza atragerea investitiilor straine directe. Numeroase zone din Romania vor trebui sa faca fata consecintelor subfinantarii serviciilor publice, daca doresc sa aiba o sansa in competitia crescanda a pietele internationale tot mai mobile. Nevoia de a stopa migratia temporara si oportunitatile oferite de posibilitatea recastigarii fortei de munca calificate si micii intreprinzatori care si-au dezvoltat propriile activitati reprezinta o optiune strategica cheie a tarii care trebuie sa inlocuiasca dependenta de investitii straine directe cu „o triada” indigena constand din: crearea antreprenoriatului, formarea de capital si investitii private locale.

Pentru solutionarea problemelor cheie si a punctelor slabe identificate Programul Operational Regional va valorifica punctele tari si oprotunitatile identificate in analiza, si anume:
• Zone urbane de crestere cu un numar din ce in ce mai mare de intreprinderi mici si mijlocii si cresterea investitiilor private, inclusiv investitii straine; • accesul la retelele trans-europene si coridoarele nationale; • centre universitare cu potential de crestere pentru activitati de cercetare – dezvoltare; • potential mare pentru dezvoltarea turismului national si international, in toate regiunile; • forta de munca bine pregatita, relativ ieftina, flexibila, in curs de dezvoltare Viziunea strategica a POR privind dezvoltarea teritoriala echilibrata se bazeaza in consecinta pe urmatoarele elemente: • recunoasterea importantei cheie a dimensiunii urbane, in special a sistemului policentric urban pentru o dezvoltare teritoriala echilibrata a Regiunilor; • promovarea functiilor urbane superioare ca o modalitate de a crea o masa critica suficienta care sa genereze cerere de servicii si sa stimuleze, tot mai mult, activitatile postindustriale; • abordare de jos in sus adecvata si cu respectarea nevoilor de dezvoltare locala, nu numai la nivel regional, dar, si mai important la nivel subregional unde se manifesta tendintele de dezvoltare; • concentrare asupra preconditiilor cresterii in termeni de infrastructura locala/ regionala; • prioritate acordata accesibilitatii, inclusiv spre zonele montane si, acolo unde este relevant spre zone urbane congestionate; • accent pe nevoia de a atrage inapoi in regiuni romanii care au plecat, considerat ca un “instrument” de a induce crestere, prin aceasta redresand tendinta din ultimii ani de pierdere a fortei de munca calificate si evitand decuplarea economica a regiunilor ramase in urma; • valorificarea oportunitatii istorice de dezvoltare teritoriala oferite de aderarea la Uniunea Europena si actiuni de contracarare a potentialelor efecte negative colaterale; • valorificarea deplina a resurselor locale in scopul cresterii economice, inclusive a potentialului turistic.

Strategia POR este de a mobiliza resursele si de a activa potentialul local care pot avea cea mai mare influenta directa asupra dezvoltarii regionale si locale, prin:
• Dezvoltarea polilor de crestere urbani regionali/locali prin adoptarea unei abordari de dezvoltare regionala policentrica si imbunatatirea legaturilor dintre zonele rurale si cele urbane; • Cresterea accesibilitatii in interiorul Regiunilor, in special a accesibilitatii centrelor urbane si a legaturilor acestora cu zonele inconjuratoare; • Sprijinirea dezvoltarii infrastructurii sociale si economice pe baze nevoilor regionale, facilitand realizarea unei dezvoltari teritoriale echilibrate; • Imbunatatirea mediului de afaceri si a competitivitatii Regiunilor ca locatii pentru afaceri; • Valorificarea potentialului turistic al Regiunilor; Strategia reprezinta un raspuns coerent si efectiv la punctele sclabe identificate, pe baza potentialului regional si local, pentru atingerea atat a prioritatilor Uniunii Europene, cat si a celor PND si CNSR.

Concentrare

Investitiile necesare sunt mult mai mari decat resursele alocate POR in perioada 2007-2013. De aceea, interventiile potentiale prin POR, trebuie prioritizate cu mare grija pentru a maximiza contributia lor la dezvoltarea pe termen lung a regiunilor Romaniei. Aceasta se va realiza in concordanta cu urmatoarele principii:

• Concordanta proiectelor cu Planurile de Dezvoltare Regionala; • Prioritizarea proiectelor dupa consultarea regiunilor asupra celor mai relevante elemente ale strategiilor national sectoriale de dezvoltare; • Prioritizarea proiectelor pentru stabilirea polilor de crestere regionali/locali localizati in special in regiuni si judete cu un nivel de dezvolare scazut; • Prioritizarea bazata pe compararea arealelor subregionale cu alte areale; • Prioritizarea bazata pe compararea starii facilitatii/unitatii sau care necesita imbunatatire cu alte facilitatii/unitati; • Capacitatea de a asigura sustenabilitatea proiectelor si acolo unde este cazul mentenanta; • Sinergia posibila intre o interventie si alte interventii prin POR de exemplu: (sinergia dintre dezvoltarea unei universitati si a unui parc industrial sau dezvoltarea unui spital in acelasi areal); • Sinergia posibila dintre interventia prin POR si interventiile prin alte programe operationale sectoriale (rezultatul unei scheme de dezvoltare urbana poate fi sporit prin imbunatatirea unui drum national care imbunatateste accesul spre acel oras); • Masura in care interventia prin POR valorifica oportunitatile de dezvoltare economica oferite de regiune (acestea pot fi pentru dezvoltarea turismului de un anumit tip sau dezvoltarea unui anumit sector economic legat de avantaje naturale sau de localizare in acea zona).