Turism – POR

Romania a reprezentat inainte de 1990 o destinatie turistica importanta pentru piata esteuropeana, promovand, cu precadere, produsele turistice de litoral, statiunile balneare, programele culturale si manastirile din nordul Moldovei si Bucovina. Oferta turistica romaneasca nu s-a schimbat de-a lungul timpului, devenind necompetitiva in raport cu exigentele cererii turistice si ale produselor turistice similare de pe piata internationala. Desi toate cele opt Regiuni ale tarii, indeosebi cele ramase in urma ca nivel de dezvoltare, dispun de un valoros potential pentru dezvoltarea turismului, in prezent (2003), contributia turismului la cresterea economiei nationale este, inca, redusa (2,13%20 din PIB in 2003).

Motoarele industriei turistice romanesti sunt, in fapt, cateva segmente care functioneaza bine: agroturismul, turismul balnear si montan, turismul de circuit si de eveniment. Regiunile detin un potential turistic insemnat din punct de vedere al cadrului natural, cultural si istoric. Diferentele de la o regiune la alta in ce priveste valorificarea potentialului lor turistic sunt determinate atat de conditiile istorice de dezvoltare a acestora, cat si de infrastructura generala a tarii, fapt care a impiedicat, deseori, dezvoltarea unor zone de mare atractivitate, dar cu grad scazut de accesibilitate si a facilitat dezvoltarea altora. Un exemplu in aceasta directie il constituie evolutia Vaii Prahovei, in comparatie cu culoarul Rucar-Bran, cat si cu Valea superioara a Buzaului.

Romania dispune de un potential turistic diversificat si echilibrat distribuit, concentrat in special in zona Muntilor Carpati (incluzand statiunile montane, balneare si balneoclimaterice), Marea Neagra precum si zone cu traditii culturale vechi ( Bucovina, Moldova, Transilvania, Banat, Dobrogea). O caracteristica importanta este data de faptul ca zonele nedezvoltate concentreaza cele mai importante obiective si atractii turistice. Aceste areale pot fi revitalizate prin valorificarea potentialului lor turistic, natural si cultural. Au fost identificate doua categorii de potential turistic: zone cu potential turistic complex si de mare valoare (24% din suprafata tarii), care includ Parcurile Nationale si Rezervatiile Biosferei, monumente naturale, arii naturale protejate, valori de patrimoniu cultural de interes national, resurse balneare, muzee si case memoriale si zone cu potential turistic ridicat (34% din suprafata tarii), care includ cel putin una din urmatoarele categorii: rezervatii si monumente ale naturii de interes national, valori de patrimoniu cultural de interes national, resurse balneare, muzee si case memoriale. (Sursa:Document in Lucru – Planul de Amenajare a Teritoriului National, sectiunea VI-Turism, anexa 3).

In afara acestor areale, exista o serie de atractii turistice, naturale si antropice, care ofera oportunitati pentru dezvoltarea turismului, chiar daca au o densitate mai redusa (Sursa: Document in Lucru – Planul de Amenajare a Teritoriului National, sectiunea VI-Turism, anexele 5 si 6).

Peste o treime din apele minerale ale Europei sunt localizate in Romania. De altfel, prin statiunea Baile Herculane, atestata documentar inca de pe vremea romanilor (secolul 2 e.n.) Romania poate fi considerata, pe buna dreptate, una din tarile fondatoare ale turismului balnear. Circa 160 de statiuni balneare – unele de talie europeana, altele de interes local – reprezinta tot atatea posibilitati de a trata o serie de afectiuni (reumatismale, nervoase, etc.). Infrastructura turismului a cunoscut modificari majore dupa 1990, dar calitatea acesteia s-a imbunatatit vizibil, aspect reliefat de studiul efectuat printr-un Program Phare17 de care a beneficiat Ministerului Dezvoltarii, Lucrarilor Publice si Locuintelor. In 2005, capacitatea de cazare (numar locuri) arata ca aproximativ 18% din capacitatea de cazare turistica a Romaniei se regaseste in statiunile de pe litoralul Marii Negre (exceptand Constanta), 29,7% in Bucuresti si resedintele de judet (exceptand Tulcea), 19,4% in statiunile balneoclimaterice, 16,6% in statiunile montane, 0,96% in Delta Dunarii (inclusiv Tulcea) si 15% in alte destinatii turistice.

Capacitatea de cazare (numar de locuri) pe Regiuni evidentiaza diferente semnificative intre regiuni. Regiunea Sud-Est detine cea mai mare capacitate de cazare (47%), fiind urmata, la mare distanta de Regiunea Centru (12,5%) si Regiunea de Nord-Vest (9,2%). Se poate aprecia ca, in perioada urmatoare, distributia capacitatii de cazare pe regiuni de dezvoltare va fi echilibrata, datorita interesului manifestat de catre entitatile implicate in turism, dar si sprijinului acordat de autoritatile locale. Cu toate acestea, este de asteptat ca si in perioada urmatoare sa continue a se dezvolta turistic zona litorala a Marii Negre si Delta Dunarii, precum si arealele carpatice si subcarpatice.

Structurile turistice de primire si indeosebi oferta de agrement sunt invechite, necompetitive, serviciile turistice si programele turistice sunt realizate stereotip si de calitate modica iar raportul calitate-pret este neconcludent. De aceea, in ultimii 20 de ani s-a constatat o scadere continua a cererii turistice externe pentru Romania. Astfel, sunt necesare modernizarea, relansarea si dezvoltarea turismului romanesc si crearea unor produse turistice moderne si competitive pe piata turistica. Se impun, astfel, dezvoltarea ofertei de agrement si de animatie, de mare atractivitate, prin crearea de parcuri tematice si de divertisment, parcuri acvatice, oferte prezente in tarile cu traditie turistica din lume. Principalii indicatori de turism reflecta disparitati la nivel regional, atat in ceea ce priveste numarul de turisti, cat si gradul de utilizare a capacitatii de cazare.

Evolutia principalilor indicatori in turism intre 2000 – 2005
Regiunea Capacitatea de cazare 2005 (numar locuri) Capacitatea de cazare I/2005 vs.2000 (%) Innoptari 2005 (mii) Innoptari I/2005 vs.2000 (%) Sosiri 2005 (mii) Sosiri I/2005 vs.2000 (%) Nord-Est 18.718 +5,48 1.436 -2,1 622 +14,5 Sud-Est 132.965 -0,83 5.139 -5,7 1.108 +13 Sud 22.292 -0,62 1.807 +3,8 574 +3,9 Sud-Vest 14.672 -4,07 1.601 +0,6 334 +2,1 Vest 21.291 -2,06 1.836 -2,2 535 -5,8 Nord-Vest 26.019 +1,84 2.290 +16,8 733 +31,1 Centru 35.479 +0,7 2.782 +8,6 1.068 +23 Bucuresti-Ilfov 11.225 +41,56 1.481 +48,7 831 +59,8 Romania 282.661 +0,95 18.373 +4,1 5.805,0 +17,9 Sursa: Anuare Statistice ale Romaniei Sectorul turistic a inregistrat in 2005 o crestere atat a numarului de structuri de cazare (cu 35,4%), cat si a capacitatii de cazare (0,95%). Corelat cu acest aspect, numarul total al turistilor inregistrati in structurile de cazare a atins 5.805.000 (cu 17,9% mai mult decat in 2000), iar cel al innoptarilor a fost de 18.373.000 (cu 4,1% mai mult decat in 2000). Romania – Ministerul Dezvoltarii, Lucrarilor Publice si Locuintelor Programul Operational Regional 2007 – 2013 Iunie 2007 55 Grafic 14 Evolutia numarului de turisti 2000-2006 0 1000000 2000000 3000000 4000000 5000000 6000000 7000000 2000 2001 2002 2003 2004 2005 Total Romani Straini Sursa: Anuare statistice, INS

Dupa destinatia turistica, s-a inregistrat o crestere spectaculoasa a numarului turistilor straini, astfel: cu 168,9% mai mult in statiunile de pe litoralul Marii Negre, cu 42,5% in statiunile balneare si balneo-climaterice, cu 28,2% in statiunile montane, cu 398% in Delta Dunarii si cu 54,9% in resedintele de judet si in Bucuresti. In 2005, veniturile rezultate din incasari din turismul international au fost de peste 600 milioane USD, in timp ce contributia turismului la PIB este inca redusa (2,13% contributie la PIB – dupa metodologia Institutului National de Statistica si 4,7% contributia la P.I.B. – conform datelor furnizate de WTTC); numarul de locuri de munca in domeniul turismului este destul de semnificativ – 105 mii locuri de munca (1,2% din totalul locurilor de munca). In contextul sprijinirii sectorului turistic, prin investitii in atractii turistice, servicii si infrastructura de cazare, este de asteptat ca aceste tendinte pozitive, care caracterizeaza acest domeniu, sa continue si in perioada urmatoare. Aceasta previziune optimista se bazeaza si pe analiza evolutiei sectorului turistic la nivel global.

Conform Ministerului pentru Intreprinderi Mici si Mijlocii, Comert, Turism si profesii Liberale (Strategia dezvoltarii turismului in Romania, august 2006), studiile de specialitate din cadrul Organizatiei Mondiale pentru Turism (World Tourism Organization) au identificat principalele megatendinte ce se inregistreaza in domeniul turismului, care se vor amplifica in perspectiva anilor 2020, in ceea ce priveste cererea si oferta turistica. Printre cele mai semnificative aspecte, pot fi mentionate urmatoarele: cresterea numarului de turisti, cresterea numarului de persoane interesate de turismul etnic (vizitarea locurilor natale), cresterea cererii pentru destinatii noi, cresterea frecventarii statiunilor balneoclimaterice si balneare (datorita preocuparii crescande pentru intretinere, infrumusetare, gimnastica, fitness etc.), cresterea numarului persoanelor de varsta a III-a care sunt mai active si dornice de calatorii; turistii devin mai experimentati, asteptand atractii de buna calitate, utilitati si servicii pe masura si tarife / preturi adecvate calitatii in calatoriile lor; dezvoltarea ofertei pentru calatorii de afaceri sau pentru congrese, conferinte, reuniuni etc; cresterea numarului turistilor preocupati de conservarea si protejarea mediului natural; turismul utilizeaza intr-o masura tot mai mare, tehnologia moderna, in domenii precum serviciile de rezervare sau marketing; in ultima perioada, Internet-ul a devenit un mijloc tot mai important de informare si marketing.

Aceste asteptari pot indica o cerere crescanda a turismului in Romania, cu atat mai mult cu cat infrastructura de cazare si atractiile turistice se vor adapta cerintelor pietei, dobandind o calitate si o capacitate net superioara celei din prezent. In analiza competitivitatii in turism, realizata pe baza indicatorilor de dezvoltare elaborati de Banca Mondiala, dar si pe baza rapoartelor ONU si WTTC, 8 tari au fost considerate tari concurente Romaniei in domeniul turismului: Bulgaria, Croatia, Serbia si Muntenegru, Ungaria, Republica Ceha, Slovacia, Polonia si Ucraina.

Comparativ cu aceste tari, Romania are un indicele mediu de competitivitate in turism de 58,91, mai mic decat valorile inregistrate in Ungaria (78,44), Cehia (74,47), Bulgaria (68,57%), Croatia (68,04), Polonia (66,03) si Slovacia (62,84), fiind superior fata de Ucraina si Serbia – Muntenegru. Romania este mai competitiva in domeniul preturilor practicate, al mediului, al deschiderii internationale fata de comert si turism precum si in domeniul serviciilor sociale.