Sanatatea POS DRU Programul Operational Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane

Analiza datelor statistice relevante din ultimii 10 ani indica o situatie nefavorabila a celor trei componente majore ale dinamicii populatiei – rata natalitatii, mortalitatii si migratiei externe, precum si o deteriorare a intregii constructii demografice si o tendinta de a intra intro iminenta criza demografica – ca rezultate directe sau indirecte ale intregului context politic, economic si social al perioadei de tranzitie. In plus, incapacitatea sistemului de sanatate de a reactiona corespunzator si concertat la aceste provocari a jucat un important rol in evolutia datelor. In ultimul deceniu, ratele natalitatii si mortalitatii sau deteriorat si vor afecta in timp evolutia demografica si piata muncii. In Romania, indicatorul mortalitatii generale a crescut, surclasand rata natalitatii si de aceea, incepand cu anul 1992, au fost inregistrate un deficit demografic natural si o imbatranire a populatiei. Rata natalitatii a scazut de la 13,6 nounascuti la 1000 de locuitori, in 1990, la 10,2‰, in 2005, si a fost inregistrata o crestere semnificativa a ratei mortalitatii de la 10,6 decese la 1000 de locuitori in 1990, la 12,1‰ in 2005. In perioada 20032005, speranta medie de viata in Romania a fost de 71,76 ani (INS, Anuarul Statistic al Romaniei 2005), cu diferente semnificative intre barbati si femei, comparativ cu media UE15, de peste 75 ani pentru barbati si 80 ani pentru femei. Sistemul de sanatate a fost incapabil de a face fata cerintelor, din cauza lipsei capacitatii si a dotarilor necorespunzatoare. Mai mult, in ultimii ani se constata o lipsa de medici si de personal medical, cauzat de migratia externa. Tendinta ultimilor ani in ceea ce priveste personalul medical pregatit a fost de a emigra cu scopul de a obtine salarii mai mari. Nu exista statistici oficiale pentru a dovedi acest lucru, dar aceasta situatie este foarte bine cunoscuta in mediul academic.

Principalii factori care au condus la aceasta stare de fapt sunt conditiile socioeconomice dificile din timpul ultimilor 20 de ani ai regimului comunist si ai celor 17 ani de transformare si tranzitie economica. Mai mult, situatia din domeniul sanatatii este influentata si de alte politici sau sectoare precum politicile sociale, de mediu, educatia etc. Stilul de viata nesanatos, deficientele de sanatate, agresivitatea schimbarilor de mediu si nu in ultimul rand, lipsa performantei si a profesionalismului in domeniul medical, precum si sistemul sanitar deficitar, incapabil sa faca fata solicitarilor, in principal datorita lipsei de capacitate si a dotarilor necorespunzatoare au accentuat situatia existenta in sanatate. In ceea ce priveste incidenta imbolnavirii, noile cazuri de imbolnaviri inregistrate in 2005 41 arata faptul ca afectiunile respiratorii au principala incidenta (36.146,4 cazuri noi la 100.000 persoane), urmate de afectiunile digestive (7.196,3), afectiunile aparatului locomotor (5.075,8), afectiunile sistemului nervos si senzitiv (4.733,7) si afectiunile sistemului circulator (3.453,4 noi cazuri la 100.000 de persoane). Cresterea nivelului de incidenta a imbolnavirii ar putea fi explicata prin influenta factorilor externi precum: factorii socioeconomici, mediul inconjurator si stilul de viata. Este nevoie de imbunatatirea slabei infrastructuri de sanatate a tarii si promovarea de servicii eficiente, care vor sprijini dezvoltarea economica in regiuni. Actiunile vor viza modalitatile de imbunatatire a serviciilor, precum si furnizarea tehnologiilor corespunzatoare pentru modernizarea serviciilor medicale.

In ceea ce priveste accesul la serviciile de sanatate, exista diferente majore intre mediul urban si mediul rural. Astfel, numarul medicilor este de 5 ori mai mic in mediul rural decat in mediul urban. In anul 2005, Romania a inregistrat 188,9 medici/100.000 locuitori, cu o diferenta majora intre mediul urban (301,4/100.000) si mediul rural (58,2/100.000). Exista, de asemenea, diferente regionale semnificative in ceea ce priveste furnizarea serviciilor de sanatate. Speranta de viata in mediul urban este mai mare decat in mediul rural. Serviciile de sanatate din mediul rural sunt afectate de numarul redus de personal medical (mai putin de 15% din personalul medical deserveste 44% din populatia tarii). Numarul unitatilor medicale din acest mediu este, de asemenea, in scadere. Din cauza infrastructurii necorespunzatoare si a deficientelor in formarea de specialitate a personalului medical, exista un numar mare de cazuri medicale la nivelul judetelor si spitalelor universitare, care ar putea fi rezolvate la nivelele inferioare (nivel local sau ambulatoriu). Existenta unor conditii medicale precare, a afectat starea generala de sanatate a populatiei, in special in mediul rural si a avut drept consecinta rata scazuta de participare pe piata muncii, precum si o imbatranire activa precara. Copiii sunt la fel de afectati de lipsa conditiilor medicale, fapt ce a condus la rate scazute de frecventa scolara in unele comunitati. O stare buna de sanatate este esentiala pentru participarea in economie si reprezinta un mijloc pentru asigurarea standardelor decente de viata pentru membrii familiei. In consecinta, imbolnavirea poate deschide cercul vicios al saraciei pentru oamenii amenintati de riscul marginalizarii sociale. In acelasi timp, mentalitatile si insuficienta dezvoltare a culturii de ingrijire a sanatatii au ca rezultat expunerea la imbolnaviri premature si accidente. Schimbarea atitudinilor presupune constientizarea pacientilor asupra drepturilor si obligatiilor lor, o toleranta mai redusa pentru discriminare si cresterea respectului fata de profesionistii din sistemul de sanatate. Nevoia pentru o libertatii de alegere si a unor servicii individualizate, precum si nevoia unui acces la o gama mai variata de tratamente medicale sunt larg recunoscute. Este important ca nevoile de baza ale populatiei privind sanatatea sa fie corect evaluate si rezolvate, pentru ca acest lucru poate sa contribuie la eliminarea serviciilor medicale ineficiente sau chiar daunatoare.