Structura ocuparii fortei de munca POS DRU

Rata de ocupare

In 2005, populatia ocupata a atins cifra de 9,85 milioane de persoane. Comparativ cu anul 2002, rata de ocupare sa redus in 2005 cu 0,3 puncte procentuale, atingand nivelul de 57,7% (a se vedea Tabelul 19, Anexa 1). Rata de ocupare a populatiei in varsta de munca situeaza Romania in 2005 la o distanta de 12,3 puncte procentuale fata de obiectivul Lisabona ce urmeaza sa fie atins pana in 2010 rata generala de ocupare de 70%. Pe de alta parte, rata de ocupare a femeilor a atins 51,5% in 2005, cu 8,5% sub nivelul obiectivului Lisabona (60% in 2010). In 2005, rata de ocupare pentru grupa de varsta 1564 ani a inregistrat o diferenta pe sexe de 12,4 puncte procentuale (63,9% la barbati, fata de 51,5% la femei). Reducerea ocuparii se afla in legatura directa cu variatiile cresterii economice. Rata ocuparii afectata de perioada de crestere economica negativa (1997 2000) nu a putut fi influentata prea mult de cresterea economica pozitiva inregistrata incepand cu anul 2000

Ocuparea pe grupe de varsta

Rata de ocupare pentru grupa de varsta 1524 ani a inregistrat cea mai semnificativa scadere, 4,9 puncte procentuale in perioada 20022005, ajungand la valoarea de 25,6% in 2005, mai mica decat la nivelul UE 25 (36,8%). Grupa de varsta 2554 de ani a inregistrat o scadere a ratei de ocupare de 0,5% in perioada 20022005, atingand valoarea de 73,3% in 2005, mai scazuta decat media UE 25 (77,2%). Grupa de varsta 5564 de ani a inregistrat o scadere de 1,7 puncte procentuale in perioada 20022005, atingand valoarea de 39,4% in 2005, comparativ cu 42,5% in UE25. Rata ocuparii de 39,4% din 2005 pentru grupa de varsta 5564 ani, situeaza Romania la 10,6 puncte procentuale fata de obiectivul Lisabona pentru 2010 (50%) (a se vedea Tabelul 19, Anexa 1).

Forta de munca in mediul urban si rural

In mediul rural, in perioada 19992001, rata ocuparii pentru grupa de varsta 1564 ani a inregistrat valori fara fluctuatii majore, dar continua sa fie mai mare decat in mediul urban (a se vedea Diagrama 5, Anexa 1). Incepand cu 2002, rata a scazut exclusiv pe baza micsorarii grupei de populatie cu varsta intre 1564 de ani ocupate in agricultura, respectiv de la 64,2% in 2002 la 60,2% in 2005. Cresterea economica continua inregistrata in decursul ultimilor ani ar putea conduce, pe de o parte, la o importanta scadere a ocuparii in agricultura, si implicit a ocuparii in mediul rural. Aceasta poate conduce in viitor la o noua structura a ocuparii in mediul rural mai putin bazata pe agricultura, si posibil la o crestere a ocuparii in mediul urban. Partial, descresterea ponderii agriculturii 11 in ocuparea totala poate fi explicata prin cresterea deschiderii economice a Romaniei, care, incet dar sigur, face neprofitabila agricultura de subzistenta. In mediul urban, in perioada 20022005, rata ocuparii pentru grupa de varsta 1564 ani a crescut usor cu 1,3 puncte procentuale, de la 53,7% la 55,0%. In 2005, potrivit anchetei asupra fortei de munca a INS, locuitorii din mediul rural reprezentau 45,2% din totalul populatiei Romaniei si 46,6% din totalul populatiei ocupate (9.147 mii persoane). Persoanele din mediul rural ocupate cu norma intreaga au reprezentat 41,9% din totalul persoanelor ocupate cu norma intreaga, iar persoanele din mediul rural angajate cu timp partial au reprezentat 87,3% din totalul angajatilor cu timp partial. Din perspectiva statutului ocuparii, locuitorii din mediul rural angajati cu norma intreaga reprezentau 24,7% din totalul angajatilor (salariati), aproximativ 86,3% din totalul lucratorilor independenti si peste 94% din totalul lucratorilor familiali neremunerati. De fapt, lucratorii independenti si cei care nu primesc o retributie pentru munca depusa in gospodarie reprezentau, in 2005, 33,5% din totalul populatiei ocupate, 89,8% din ei fiind din mediul rural. Concret, in mediul rural, numarul lucratorilor independenti in agricultura, silvicultura si pescuit era de 1.429.000 de persoane, iar 1.179.000 lucrau ca muncitori neremunerati in gospodarii, in timp ce numarul angajatilor (remunerati) era de 116.000 de persoane. Principalele ocupatii ale locuitorilor din mediul rural sunt agricultura, silvicultura si pescuitul (54,9%), precum si artizanatul si mestesugurile (10,7%). In 2005, ponderea populatiei ocupate in agricultura 12 din totalul populatiei ocupate era de 32,2%, iar in cazul grupei de varsta 1564 de ani, ponderea era de 28,7%. Datele prezentate mai sus ofera o imagine globala a subocuparii in agricultura de subzistenta 13 . Tinand cont de rata scazuta a somajului, provocarea consta in alegerea masurilor active corespunzatoare pentru imbunatatirea statutului social si incluziunea pe piata formala a muncii (inclusiv in activitati cu valoare adaugata). In afara lucratorilor pe cont propriu si lucratorilor familiali neremunerati, zonele rurale includ o parte importanta a persoanelor inactive si descurajate, aceia care nu au loc de munca si sunt disponibili sa inceapa lucrul, dar care nu mai cauta loc de munca, deoarece ei cred ca nu mai sunt locuri de munca disponibile. De altfel, in concordanta cu Ancheta Fortei de Munca in Gospodarii 2005, durata medie a somajului a fost de 20,6 luni, zonele rurale inregistrand valori mai mari decat cele urbane pentru grupa de varsta 2554 ani. Cea mai lunga perioada este de 26,9 luni in cazul locuitorilor din zonele rurale cu varsta de peste 55 ani. Mediul urban este afectat preponderent de somajul de lunga durata (58,4% fata de 51,7% in mediul rural). In cazul somajului de lunga durata in randul tinerilor, in mediul urban a fost inregistrata o valoare mai mare (69,1% fata de 62,4% in mediul rural). In termeni de inactivitate, persoanele casnice reprezinta in mediul rural o proportie de 53,1% din totalul de 1.264 mii persoane. Merita mentionat faptul ca persoanele casnice sunt reprezentate exclusiv de femei. De asemenea, cel mai mare decalaj dintre zona rurala si cea urbana in ceea ce priveste numarul persoanelor casnice este inregistrat in cazul grupelor de varsta cuprinse intre 1534 ani, unde in mediul rural se constata cele mai ridicate cifre (dublu fata de mediul urban pe grupele de varsta cuprinse intre 1519 si 2024 ani). Populatia totala inactiva, in 2005, a fost de 11.790 mii persoane (elevi, studenti, pensionari beneficiari de asistenta sociala, casnice si altii), dintre care 5.665 mii persoane apartin grupei de varsta 1564 ani. O resursa potentiala este reprezentata de cele 8.385 mii persoane inactive (peste 15 ani) care au cautat un loc de munca, dar care nu au fost disponibili pentru a munci sau care nu au cautat un loc de munca, dar erau pregatiti sa inceapa munca.

Ocuparea fortei de munca pe sectoare economice

Din punct de vedere al impartirii pe sectoare economice (a se vedea Diagrama 6, Anexa 1), 30,3% din persoanele angajate lucrau in 2005 in activitati industriale si in domeniul constructiilor, reprezentand o proportie in crestere fata de 2002 (29,5%). In perioada 20022004, ponderea populatiei ocupate in agricultura, incluzand silvicultura si pescuitul, a inregistrat o tendinta descrescatoare (de la 36,4% la 31,6%), inregistrand in 2005 o crestere usoara pana la 32,2%. Ponderea persoanelor ocupate in domeniul serviciilor a avut o evolutie crescatoare, de la 34,1% in 2002 la 37,5% in 2005. In perioada 19972005, populatia ocupata in agricultura a scazut in toate regiunile tarii, in special in regiunile NordEst si Sud Muntenia (a se vedea Tabelul 20, Anexa 1). Aceasta tendinta poate fi corelata cu aparitia de noi locuri de munca in mediul urban, in contextul cresterii ponderii sectorului privat in cadrul intregii economii si, de asemenea, cu scaderea naturala a populatiei. Ca o reflectare a tendintelor existente in economia Romaniei, populatia civila ocupata in industrie a scazut in 2005, in comparatie cu 1997, in toate regiunile tarii, cu exceptia Regiunii Vest unde a fost inregistrata o crestere de 9,2 mii persoane. Populatia ocupata in constructii a scazut in 2005, comparativ cu 1997 in toate regiunile tarii, cu doar 3 exceptii: Regiunile Vest, NordVest si BucurestiIlfov. Cea mai mare crestere din sectorul constructiilor a fost inregistrata in Regiunea BucurestiIlfov (49,4 mii persoane). In aceeasi perioada de timp (19972005), sectorul serviciilor a inregistrat o crestere in toate regiunile, cea mai mare crestere fiind inregistrata in zona Bucuresti–Ilfov si in regiunea NordVest (228,9 mii persoane, respectiv 93,5 mii persoane). Decalajul dintre BucurestiIlfov si alte regiuni ale tarii din punct de vedere al ocuparii in sectorul serviciilor este cauzat de dezvoltarea rapida a sectorului afacerilor, de numarul relativ mare al persoanelor inscrise in invatamantul universitar si de investitiile de mare anvergura din sectorul telecomunicatiilor.

Ocuparea fortei de munca in functie de timpul de lucru

Populatia angajata cu norma intreaga reprezinta majoritatea din totalul populatiei ocupate din Romania (a se vedea Tabelul 21, Anexa 1), ponderea barbatilor si a femeilor fiind aproape egala. In perioada 20022005, proportia populatiei angajate cu program de lucru partial a inregistrat o scadere, mai usoara la populatia masculina (0,7 puncte procentuale) comparativ cu populatia feminina (2,3 puncte procentuale). In 2005, se poate observa ca, la nivelul UE25, proportia angajatilor cu timp partial de lucru este de aproximativ 4 ori mai ridicata in randul populatiei feminine, desi in Romania, proportia de femei si barbati este aproximativ egala, ceea ce indica o utilizare foarte scazuta a programelor flexibile de timp de lucru pentru populatia feminina. Ponderea aproape egala a populatiei masculine si cea a populatiei feminine in ocuparea cu timp partial, indica faptul ca populatia masculina desfasoara activitati suplimentare in vederea cresterii bugetului familial.

Distributia populatiei ocupate in functie de nivelul de educatie

Distributia actuala a populatiei ocupate in functie de nivelul de educatie 14 (a se vedea Diagrama 7, Anexa 1) demonstreaza o tendinta descrescatoare a populatiei ocupate cu nivel scazut de educatie, dar aceasta ramane inca la o pondere ridicata in ocuparea totala (26,4% in 2005). Ponderea populatiei ocupate cu studii superioare a crescut constant atingand 12,6% in 2005. Cresterea numarului absolventilor institutiilor de invatamant mediu caracterizeaza nivelul intreaga economie, avand ca rezultat o rata crescuta a persoanelor cu studii medii, care patrund pe piata muncii. Persoanele cu studii medii reprezinta majoritatea persoanelor ocupate.

Contributia IMMurilor la ocuparea fortei de munca

In perioada 20012004, intreprinderile mici si mijlocii au avut o contributie importanta la crearea de noi locuri de munca si, implicit, la ocuparea fortei de munca in Romania. Tendinta de crestere a numarului personalului angajat in cadrul intreprinderilor mici si mijlocii a inceput in anii ’90, iar numarul de angajati din marile companii a inregistrat scaderi importante. Numarul de angajati din cadrul IMMurilor a crescut de la 2.122.617 in 2001 la 2.778.967 in 2005 (Tabelul 22, Anexa 1), cu o rata medie anuala de crestere de 1%. In functie de marimea IMMurilor (a se vedea Diagrama 8, Anexa 1), sa produs o crestere a numarului angajatilor pentru toate tipurile de intreprinderi. In cazul microintreprinderilor, evolutia a fost pozitiva incepand cu anul 2003. Intreprinderile mijlocii sunt categoria cea mai dinamica in ceea ce priveste crearea de noi locuri de munca. In functie de sectorul de activitate, in perioada 20022004, numarul angajatilor a crescut semnificativ in servicii, industrie si constructii, in timp ce in agricultura a avut loc o usoara scadere (a se vedea Tabelul 23, Anexa 1). In functie de regiuni, Regiunea Vest, cu un pronuntat profil industrial si cu multe IMMuri, inregistreaza cea mai ridicata rata de crestere in privinta ocuparii in IMMuri, cu un indice de modificare de 118; pe locul al doilea se situeaza Regiunea BucurestiIlfov, cu un indice de 112, urmata de Regiunea SudMuntenia cu 111, Regiunea Centru cu 109, Regiunea SudEst cu 108, Regiunea NordVest cu 105 si NordEst cu 104. Singura regiune cu un procent scazut de ocupare in IMMuri din totalul populatiei ocupate a zonei este Regiunea SudVest Oltenia. Cele mai industrializate regiuni ale tarii, NordVest, Centru si BucurestiIlfov, inregistreaza o rata ridicata de ocupare a populatiei locale in cadrul IMMurilor. Cu toate acestea, cel mai important aspect este cresterea ocuparii in IMMuri cu cele mai mari valori din Regiunile SudMuntenia si SudEst, regiuni mai putin industrializate.

Ocuparea fortei de munca pe regiuni

In 2005, rata de ocupare a populatiei active (1564 ani) a atins cele mai scazute valori in regiunile Centru (54,2%) si SudEst (54,7%). Se poate mentiona faptul ca regiunile NordEst si SudVest Oltenia, care au inregistrat cele mai mari rate de ocupare, de 61,5%, respectiv 60,1%, beneficiaza de asanumitele „protectie” a ocuparii de subzistenta din mediul rural (reprezentand ponderea persoanelor ocupate in agricultura) (a se vedea Tabelul 24, Anexa 1). In functie de sectorul de activitate, regiunile NordEst si SudVest au o valoare crescuta a ocuparii in agricultura (mai mult de 48% in 2005, a se vedea Tabelul 25, Anexa 1) datorita numarului mare de persoane care traiesc din agricultura de subzistenta, ceea ce releva incapacitatea pietei muncii de a absorbi populatia activa din mediul rural.

Munca nedeclarata

Sondajele recente privind munca nedeclarata ofera o imagine asupra ponderii acesteia in PIB (intre 20% si 30%). Principalele motive sunt durata indelungata a perioadei de tranzitie de la stadiul de economie centralizata la economia de piata si, in special, modelul acestei tranzitii de tip „stop and go”. Potrivit estimarilor recente, in fenomenul muncii nedeclarate se inregistreaza aproximativ 2,7 milioane persoane. Sectoare afectate de munca nedeclarata sunt constructiile si serviciile. Un alt aspect al acestui fenomen este combinarea dintre o ocupare formala, cu salariu scazut si o parte informala a salariului (salariul „in plic”). Munca nedeclarata 15 este favorizata de existenta pe scara larga a unei productii gospodaresti, finalizata in consum propriu. Cu toate acestea, trebuie facuta o distinctie clara intre munca nedeclarata si productia gospodareasca destinata consumului final propriu. Activitatile economice cu o valoare adaugata scazuta sunt mai susceptibile sa devina informale datorita productivitatii scazute. Deci, ele tind sa utilizeze pe o scara mai mare munca nedeclarata sau ocuparea cu venituri scazute. Frecventa evaziunii fiscale, a infractiunii de dare de mita sau coruptie este in crestere in cazul intreprinderilor cu un nivel mai scazut de valorii adaugate.

Migratia externa a fortei de munca

Cauzele si consecintele migratiei interne sau externe raman strans legate de dezvoltarea pietei muncii. Intrarea Romaniei pe piata muncii a UE va creste mobilitatea muncii, prin deplasarea lucratorilor catre zona europeana, pe de o parte, si atragerea fortei de munca aditionale din alte state, pe de alta parte. Un studiu efectuat in noiembrie 2006 16 releva faptul ca ponderea populatiei adulte, care a lucrat in strainatate in ultimii 17 ani, a fost de 10% la momentul sondajului. O prima faza a migratiei temporare in scop de munca a fost intre 1990 si 1995, perioada in care ratele de migratie nu au depasit 5‰. A doua faza sa desfasurat intre 1996 si 2001, cand rata migratiei a atins 67‰. Dupa eliminarea cerintelor de viza din Spatiul Schengen la 1 ianuarie 2002, procesul migratiei a crescut, iar rata migratiei temporare a fluctuat intre 10‰ si 28‰. Optiunea de a lucra in strainatate a inregistrat o variatie semnificativa pe categorii ale populatiei, cum ar fi: mai multi tineri decat persoane varstnice; ponderea barbatilor a fost mai mare decat cea a femeilor. Pentru barbatii cu varsta intre 1859 ani, migratia a fost mai intensa din zonele rurale. Pentru femei, modelul rezidential al migratiei a fost mai diferentiat: migratia temporara a fost mai mare pentru femeile cu varsta intre 1829 ani din mediul rural, decat pentru aceeasi categorie din mediul urban. Din contra, migratia temporara a fost mai importanta pentru femeile cu varste intre 3059 ani din mediul urban, comparativ cu cele din aceeasi categorie din mediul rural. In ceea ce priveste intentia de a lucra in strainatate, aproximativ 11% dintre romanii cu varsta intre 1859 ani doreau sa lucreze in strainatate in urmatorul an. Totusi, aproximativ 40% dintre persoanele care au lucrat in strainatate, doreau sa revina acolo. In luarea deciziei de a migra conteaza nu numai experienta proprie, ci si familia. Cel mai dinamic segment este grupa persoanelor cu varsta intre 1829 ani, in timp ce pentru grupa de peste 40 ani intentia este aproape absenta. Ponderea barbatilor comparativ cu cea a femeilor este dubla. Pentru urmatorul deceniu, se estimeaza ca numarul lucratorilor migranti va inregistra o anumita scadere, pe masura ce economia Romaniei se dezvolta si ofera progresiv, dar sigur, mai multe oportunitati de ocupare si performanta personala indivizilor.