ANALIZA SWOT – POS MEDIU Programul Operational Sectorial de Mediu

Acest capitol include o evaluare a principalelor aspecte de mediu in vederea identificarii punctelor tari si a punctelor slabe, respectiv a oportunitatilor si a amenintarilor, ca baza pentru formularea obiectivelor si axelor prioritare ale Programului Operational Sectorial Mediu. In acelasi timp, luand in considerare faptul ca, capacitatea institutionala pentru gestionarea programelor de post – aderare este o conditie esentiala pentru o buna capacitate de absorbtie si implicit pentru atingerea standardelor de mediu cerute, analiza include identificarea punctelor tari si a punctelor slabe in sistemul de implementare.

PUNCTE TARI PUNCTE SLABE – Analiza SWOT

Considerente generale: • Legislatia de mediu armonizata aproape in totalitate cu legislatia Uniunii Europene; strategii si planuri de implementare a Diectivelor relevante pe fiecare sector de mediu; • Existenta structurilor institutionale de baza pentru protectia mediului ( pentru monitorizarea conformarii cu acquis-ul comunitar, pentru implementarea programelor de dezvoltare, pentru managementul integrat al resurselor de apa pe bazine hidrografice ); • Experienta dobandita de catre cei 35 beneficiari ISPA in municipalitatile mari va fi folosita in implementarea proiectelor din regiuni pe fondurile Structurale si Fondul de Coeziune; • Cresterea constientizarii la nivelul decizional pentru nevoia de aplicare a politicilor de protectie a mediului si a planurilor de actiune;

Considerente generale: • Nivelul relativ scazut al investitiilor, dupa 1990, in toate sectoarele de mediu comparativ cu necesarul de investitii pentru conformarea cu standardele europene; • Lipsa comunicarii intersectoriale si a coordonarii pentru managementul resurselor naturale si al mediului. • Capacitatea limitata a beneficiarilor finali /autoritatilor locale de a elabora propuneri de proiect viabile;

Sectorul de apa • Existenta unei politici nationale pentru intarirea capacitatii programului in sectorul de apa; au fost parcurse etape pentru reorganizarea serviciilor de apa in termeni de eficienta; • Experienta castigata de catre operatorii de apa/ autoritatile locale in dezvoltarea proiectelor de investitii finantate din PHARE, ISPA, SAPARD sau din alte surse internationale;

Sectorul de apa • Insuficienta retelelor de tratare a apei/apei uzate si retelelor de canalizare in comparatie cu tarile UE; • Accesul limitat al populatiei la sistemele centralizate de apa si apa uzata comparativ cu tarile UE; calitatea scazuta in multe zone a apei potabile furnizate populatiei; • Existenta unui numar mare de municipalitati fara companii de apa performante; • Facilitati neadecvate pentru tratarea namolului; • Structuri ineficiente de gestionare a serviciilor de apa, in special in orasele mici; • Pagube importante cauzate de inundatiile din primavara;

Managementul deseurilor • Planul National de Gestionare a Deseurilor si Planurile Regionale de Gestionare a Deseurilor in vigoare; • Experienta dobandita de catre autoritatile locale in dezvoltarea proiectelor de investitii finantate prin PHARE si ISPA;

Managementul Deseurilor • Existenta unui numar mare de situri poluate istoric cauzate de activitati economice intensive din trecut si depozitarea in spatii necorespunzatoare a deseurilor; • Infrastructura precara pentru colectarea, transportul si eliminarea deseurilor; • Slaba constientizare a populatiei si a agentilor economici privind gestionarea adecvata a deseurilor; • Proportia ridicata a cantitatii de deseuri care se produce si se depoziteaza; nivel redus al colectarii selective a deseurilor; insuficienta dezvoltare a pietei de reciclare si valorificare a deseurilor; • Scaderea calitatii solului cauzata de diferite tipuri de poluare

Protectia calitatii aerului • Implementarea Strategiei Nationale pentru Protectia Atmosferei; Masuri luate in conformitate cu Legea Nr. 271 / 2003 – Conventia de la Geneva asupra poluarii transfrontaliere a aerului; • Delimitarea aglomerarilor si a zonelor pentru managementul si evaluarea calitatii aerului;

Protectia calitatii aerului • Poluarea puternica a aerului cauzata de instalatiile mari de ardere; • Consum ridicat de resurse primare (in special combustibili fosili) si emisii specifice ridicate de NOx si SO2, provenite in special de la instalatiile mari de ardere;

Protectia Naturii si Conservarea Biodiversitatii • Varietatea si bogatia biodiversitatii in Romania, resurse naturale importante; • Ariile protejate din Romania sunt identificate;

Protectia Naturii si Conservarea Biodiversitatii o Slaba constientizare a populatiei si a agentilor economici privind managementul ariilor protejate; • Existenta anumitor lipsuri in reteaua nationala de arii protejate; resurse financiare si umane scazute pentru managementul ariilor protejate si a speciilor si habitatelor de interes comunitar; • Numarul limitat al planurilor de management pentru ariile protejate; • Pagubele majore generate de eroziunea costiera;

Sistemul de implementare a proiectelor co-finantate de catre UE • Descentralizarea in gestionarea programelor post-aderare, de la nivel central la nivel regional;

Sistemul de implementare a proiectelor cofinantate de catre UE • Lipsa de experienta a personalului nou angajat in gestionarea proiectelor in cadrul structurilor de implementare; • Responsabilitati si proceduri clar stabilite pentru autoritatile implicate in gestionarea programelor post-aderare; • Experienta dobandita de catre personalul AM si OI din instrumentele de preaderare privind elaborarea de proiecte, EIM, monitorizarea etc. • Lipsa de experienta a unor beneficiari in domeniul licitatiilor si al contractarii, in special in contextul noii legislatii in domeniu;

OPORTUNITATI AMENINTARI – analiza SWOT

Utilizarea fondurilor UE ca o contributie importanta pentru imbunatatirea standardelor de mediu in Romania; Asistenta tehnica disponibila pentru pregatirea unui portofoliu consistent de proiecte in vederea finantarii prin POS (cu suport PHARE, ISPA si bugetul de stat); Dezvoltarea unor planuri de investitii pe termen lung in conditiile dezvoltarii durabile; Adoptarea abordarii „ productie mai curata” ce duce la cresterea eficientei utilizarii resurselor si a energiei, inclusiv implementarea principiului „Cele mai bune tehnici disponibile” (BAT); • Dezvoltarile strategice substantiale ( regionalizarea ) legate de imbunatatirea serviciilor publice si dezvoltarea durabila. Oportunitatile pentru investitii private si comert; Dezvoltarea unei piete viabile de reciclare a deseurilor/materiei prime rezultate din procesarea deseurilor; Introducerea surselor regenerabile de energie; Dezvoltarea de Parteneriate Public-Private; Dezvoltarea potentialului turistic; Dezvoltarea turismului ecologic. Oportunitatile de training pentru AM/ OI/ Beneficiari din proiectele de asistenta tehnica pe PHARE si ISPA; • Cresterea rolului beneficiarului in implementarea proiectului (“proprietatea” asupra proiectului la nivel local ) • Dificultati in sustinerea costurilor de investitie a proiectelor in domeniul infrastructurii de mediu, in special de catre comunitatile mici si medii; Dificultati de natura organizatorica, politica si financiara, determinate de procesul de regionalizare; Costuri ridicate pentru conformarea cu standardele europene privind schimbul de tehnologii si folosirea BAT pentru IMA; Presiunea crescuta asupra biodiversitatii si calitatii aerului in corelare cu cresterea economica; Ineficienta investitiilor pe termen scurt si mediu pentru reducerea riscurilor de dezastre naturale care pot provoca pagube materiale si umane importante Cooperarea diverselor institutii-organisme implicate in managementul FSC; Disponibilitatea terenurilor pentru dezvoltarea infrastructurii de mediu; • Cresterea exploatarilor, vanatorii, turismului si constructiilor ilegale in ariile protejate; Utilizarea neadecvata a fondurilor UE, fara luarea in considerare a posibilelor efecte asupra mediului si biodiversitatii, de exemplu pentru dezvoltarea infrastructurii care conduce la fragmentarea habitatelor. Neconformarea cu cerintele Directivelor UE pentru sectorul de apa in cazul unei absorbtii scazute a fondurilor europene cauzate de procesul complex de pregatire si gestionare a proiectelor, precum si a co-finantarii costisitoare; • Intarzierea derularii proiectelor cauzate de aprobarea tarzie a POS Mediu, urmata de infiintarea tarzie a Comitetului de Monitorizare si aprobarea criteriilor de selectie; • Intarzierile in aprobarea proiectelor majore; • Dificultatile ce apar in finantarea proiectelor generatoare de venituri; • Dezangajarea fondurilor.

Comentarii privind analiza SWOT Un rezumat al principalelor aspecte subliniate in analiza SWOT este prezentat mai jos:

Puncte tari. POS Mediu se axeaza in principal pe conformarea cu acquis-ul de mediu. Astfel, e important ca legislatia Romaniei in domeniul mediului sa fie complet armonizata cu acquis-ul comunitar de mediu.. In ultimii ani, s-au facut eforturi considerabile in vederea pregatirii strategiilor si a planurilor pentru implementare cu scopul implementarii Directivelor relevante. Acestea sunt utilizate ca documente principale de referinta in formularea prioritatilor strategice ale POS Mediu. Experienta dobandita pana acum in programare si in implementarea masurilor de mediu finantate din UE, IFI sau din alte surse este de interes prioritar pentru MMDD ca si AM pentru SOP Mediu. Pe baza acestei experiente, a fost introdus un sistem nou, descentralizat, pentru gestionarea fondurilor. In analiza sunt considerate puncte tari stabilirea responsabilitatilor si a procedurilor pentru sistem. Descentralizarea in gestionarea fondurilor UE pentru co-finantarea programelor este o masura primordiala pentru implementarea mai eficienta, prin impartirea rolurilor si responsabilitatilor intre diversi actori, in concordanta cu nivelul lor de competenta.

Puncte slabe. Desi in Romania s-au produs in ultimii 15 ani importante schimbari socioeconomice, sunt inca necesare eforturi si resurse considerabile, in vederea reducerii disparitatilor intre Romania si Uniunea Europeana. Acest lucru se aplica si sectorului de protectie a mediului. Calitatea mediului in anumite zone este mult sub nivelul standardelor UE, in special din cauza lipsei investitiilor pe termen lung pentru infrastructura de apa si deseuri, precum si a sistemelor neadecvate de management de mediu, la care se adauga un grad scazut de constientizare a populatiei si cunoasterea insuficienta a principiilor dezvoltarii durabile. Principalele puncte slabe in sectoarele de mediu sunt retelele de canalizare si cele de tratare a apei, care sunt inadecvate, acccesul scazut la sistemele de apa/apa uzata, infrastructura precara de gestionare a deseurilor, poluarea aerului rezultata din sistemele de incalzire urbana si slaba gestionare a ariilor protejate. Capacitatea administrativa si de gestionare limitata in realizarea imbunatatirii infrastructurii de mediu este, in acelasi timp, o problema critica, in special in micile aglomerari. De asemenea, capacitatea administrativa a structurilor responsabile cu gestionarea si implementarea proiectelor, lipsa de experienta a noilor angajati, cat si lipsa experientei in domeniul achizitiilor publice au fost identificate ca puncte slabe.

Oportunitati. In general, POS Mediu este un instrument important care are ca scop cresterea accesului la infrastructura de baza in domeniul apei si deseurilor, ca o conditie prealabila pentru imbunatatirea standardelor de viata ale cetatenilor romani si pentru dezvoltarea economica a regiunilor in Romania. Potentialul acces la fondurile UE pentru imbunatatirea infrastructurii de mediu reprezinta, de asemenea, un stimulent puternic pentru ca autoritatile locale sa aplice reforme strategice a caror cerinta sa fie regionalizarea serviciilor publice ca instrument predominant, cu scopul de a indeplini obiectivele de mediu pe termen scurt, dar si de a asigura sustenabilitate pe termen lung si o dezvoltare regionala echilibrata. Din punct de vedere al capacitatii administrative, oportunitatile au fost identificate in cadrul proiectelor PHARE si ISPA, ce pun la dispozitie mijloace si instrumente de imbunatatire a cunostintelor angajatilor in domeniul gestionarii proiectelor. POS Mediu reprezinta si o oportunitate de dezvoltare a Parteneriatului Public-Privat in sectorul de mediu si de sporire a gradului de constientizare a populatiei in domeniul mediului pe intreg teritoriul Romaniei

Amenintari. Amenintarea majora este cea referitoare la sustenabilitatea costurilor de investitie in ceea ce priveste proiectele co-finantate international, in special in localitatile mici si mijlocii. In plus, sunt avute in vedere si dificultatile de natura organizatorica, politica si financiara, pe care le implica procesul de regionalizare in sectoarele de apa si deseuri. O alta amenintare este legata de rezistenta la schimbare in ceea ce priveste descentralizarea in managementul masurilor de la pre-aderare la managementul programelor UE de post-aderare. Disponibilitatea terenurilor pentru dezvoltarea masurilor de mediu este considerata tot o amenintare in unele sectoare, cum ar fi cel al constructiei infrastructurii de deseuri. Pot sa apara dificultati si in ceea ce priveste implementarea planurilor adecvate de management in ariile naturale protejate, in cazurile in care terenurile sunt in proprietate privata. O amenintare majora si nedorita este considerata dezangajarea fondurilor in cazul incalcarii prevederilor regulamentelor UE sau neindeplinirea regulii n+3/n+2.

Concluzii
Programarea interventiilor Politicii de Coeziune UE pentru 2007 – 2013 trebuie realizata prin respectarea Liniilor Strategice Directoare, ce contin un angajament puternic la Agenda Reactualizata Lisabona, cat si la Strategia de la Gothenburg (Strategia UE pentru Dezvoltare Durabila ). Situatia generala a mediului din Romania este caracterizata prin deficiente in infrastructura de mediu, in particular in domeniul epurarii apei uzate in mediul urban, alimentarii cu apa, gestionarii deseurilor solide, prevenirii inundatiilor si incalzirii urbane. Pe langa angajamentele asumate pe parcursul procesului de negociere, Romania trebuie sa se alinieze cu Cerintele Pietei Unice. In acest sens, pentru a asigura atractivitatea sociala si economica a oraselor, ca o conditie prealabila in lansarea cresterii economice si a locurilor de munca, Romania, ca nou Stat Membru al UE, trebuie sa detina o infrastructura moderna si sa furnizeze servicii de interes general de calitate, pentru toti cetatenii, la preturi acceptabile, imbunatatind astfel calitatea vietii. Serviciile publice sunt un factor important in cresterea si crearea locurilor de munca si, in acest sens, un element important in atingerea obiectivelor de la Lisabona. De asemenea, o masura prealabila pentru cresterea economica si a locurilor de munca consta in asigurarea infrastructurii necesare dezvoltarii afacerilor. Investitiile in infrastrucura, in special in noile State Membre, vor incuraja cresterea si vor conduce si mai mult la convergenta dintre regiuni, in termeni economici, sociali si de mediu. In concluzie, dezvoltarea infrastructurii de mediu si de apa printr-o abordare regionala este considerata un element cheie in implementarea strategiilor nationale si regionale. In acest context, de multe ori, elementele recurente sunt necesitatea pentru cooperarea regionala, implementarea adecvata a legislatiei nationale aliniate la acquis-ul UE, coordonarea diferitelor actiuni ale planurilor regionale si a problemelor in implementarea si constructia capacitatii administrative. Luand in considerare rolul cheie detinut de infrastructura de mediu in atingerea obiectivelor de la Lisabona, Romania trebuie sa se adreseze necesitatilor semnificative de investitii in infrastructura. O infrastructura moderna si eficienta va contribui la imbunatatirea calitatii vietii populatiei in tara, precum si la cresterea posibilitatilor de investitie. Capacitatea Romaniei de a furniza infrastructura si servicii eficiente in domeniul protectiei mediului, atat la nivel national, cat si la nivel local, este un factor important in dezvoltarea sectorului privat. Investitiile de mediu conduc la dezvoltarea durabila in domeniul industrial si comercial. Infrastructura locala de mediu si serviciile de inalta calitate sporesc calitatea vietii cetatenilor. Investitiile in infrastructura de mediu sunt puternic conectate cu cresterea economica durabila si cu crearea de noi locuri de munca. Acestea contribuie la promovarea convergentei si la cresterea competitivitatii regiunilor. In acest sens, si totodata pentru conformarea cu acquis-ul UE, in conformitate cu perioadele de tranzitie negociate in Capitolul 22, modernizarea infrastructurii de mediu reprezinta o cerinta importanta. Prin urmare, dezvoltarea infrastructurii de mediu si de apa intr-o abordare regionala este considerata un element cheie in elaborarea strategiilor nationale si regionale. In acest context, elemente recurente au fost adresate din timp de catre autoritatile relevante. Acestea includ nevoia de cooperare regionala, implementarea adecvata a legislatiei nationale aliniate la acquis-ul UE, participarea publicului, coordonarea diferitelor actiuni a planurilor regionale si probleme legate de implementarea si construirea capacitatii administrative. In pregatirea pentru utilizarea transparenta si eficienta a FSC, experienta dobandita din fondurile de pre-aderare include: ghiduri clare pentru FSC cu reguli stricte si in conformitate cu domeniile de acces la informatie, transparenta si participare a publicului; pregatirea timpurie a proiectelor si adresarea problemelor cheie in pregatirea proiectelor, cum ar fi EIM, achizitia de teren, structura de finantare, reorganizarea institutionala etc; asigurarea apartenentei locale si sprijinul pentru proiecte; ghiduri si reguli clare de achizitie publica; necesitatea unei coordonari adecvate a diferitelor tipuri de institutii cu rol de control, audit etc.; necesitatea reducerii birocratiei si asigurarea unui sistem mai flexibil, a unui mecanism descentralizat, cu roluri si responsabilitati clare ale actionarilor, concomitent cu pastrarea unei expertize potrivite la fiecare nivel de competenta; nevoia consultarii tuturor partenerilor relevanti pe parcursul intregului proces de programare, planificare si implementare; nevoia unei politici de personal adecvate pentru a asigura stabilitatea. Analiza situatiei curente, prezentata mai sus, confirma ca POS Mediu poate avea un impact semnificativ in imbunatatirea calitatii vietii si a mediului in Romania. Urmatorul capitol subliniaza modul in care acest potential poate fi folosit in stabilirea obiectivelor specifice si a tintelor in domeniul mediului si indica prioritatile strategice si domeniile de interventie pentru indeplinirea respectivelor obiective.