Rezumat al situatiei actuale POS MEDIU Programul Operational Sectorial de Mediu

Sectorul de apa
Resursele de apa: Romania este inzestrata cu toate tipurile de resurse de apa dulce (rauri, lacuri naturale si artificiale, fluvial Dunarea si apele subterane). Cea mai importanta resursa de apa dulce o constituie fluviul Dunarea si alte rauri. Volumul resurselor de apa utilizabile este de 2.660 m3/locuitor/an, in comparatie cu media europeana de 4.000 m3/locuitor/an. Aceasta se datoreaza in principal contaminarii resurselor. in trecut, la care se adauga activitatile economice, fara luarea in considerare a aspectelor de protectia mediului. Apele uzate: Volumul total evacuat in anul 2005 a fost de 4034 mil. m3/an, din care circa 65%, si anume 2626 mil.m3/an, constituie ape uzate care trebuie epurate. Din volumul total de ape uzate necesitand epurare, cca. 21 % au fost epurate corespunzator, in timp ce aproape 79% din apele uzate au ajuns in receptorii naturali, in special rauri, neepurate sau insuficient epurate. Aceasta se datoreaza, in primul rand, lipsei facilitatilor de epurare sau insuficientei acestora. Reteaua de alimentare cu apa potabila: Numai 65% din populatie beneficiaza de apa potabila din reteaua publica. Acest procent include 98% din populatia urbana si 33% din cea rurala, valori foarte scazute in comparatie cu cele din Uniunea Europeana, respectiv 96% -100% populatie conectata la sisteme publice de alimentare cu apa in mediul urban si 87% in mediul rural. 86% din populatia a 256 localitati urbane (aproximativ 11.551.096 locuitori) are acces la apa potabila prin retelele publice de distributie. Cifrele arata ca in 55 de localitati urbane (21,5%) populatia este conectata in proportie de 100% la sistemele publice de distributie a apei. Aceasta situatie se datoreaza, in principal, lipsei investitiilor pe termen lung in ceea ce priveste sistemele de alimentare cu apa. Cantitatea de apa potabila furnizata consumatorilor in 2005 insumeaza cca. 1.089 mil. m3 (cu 46% mai mic decat in anul 1995), din care pentru uz casnic 628 mil. m3. In ultimii 10 ani se constata o scadere a cantitatii totale de apa distribuita in retea, datorata, in principal, contorizarii si reducerii activitatilor industriale. Poluarea apei reprezinta cea mai mare problema de mediu din Romania. Poluarea apei provenita de la gospodarii sau surse agricole si industriale are un impact negativ asupra pescuitului, irigatiilor si a sistemelor de alimentare cu apa potabila. Calitatea slaba a apei se datoreaza, in principal, monitorizarii precare a efluentilor industriali si a descarcarilor, precum si infrastructurii de apa uzata neadecvata. Colectarea apelor uzate este inca limitata in Romania, dar in ultimii ani s-a diminuat poluarea. Managementul utilitatilor de apa este de cele mai multe ori slab din cauza fragmentarii excesive a sistemelor de apa in aglomerarile mici si mijlocii cu o capacitate financiara si institutionala limitata. Dezvoltari strategice substantiale sunt initiate de catre autoritatile romane cu scopul de a spori eficienta si viabilitatea furnizorilor de servicii publice si de a asigura un nivel adecvat in ceea ce priveste serviciile furnizate populatiei la tarife suportabile. Principalele probleme in sectorul de apa sunt urmatoarele: – lipsa ori insuficienta facilitatilor de epurare a apei uzate; – accesul scazut al populatiei la reteaua publica de alimentare cu apa; – calitatea precara a apei potabile; – sistemul de apa fragmentat la nivelul aglomerarilor mici si mijlocii si managementul precar al acestuia.

Managementul deseurilor si protectia solurilor
Managementul deseurilor reprezinta una dintre cele mai critice probleme de mediu in Romania. Statisticile fac distinctie intre doua categorii de deseuri: deseuri municipale si asimilabile, pe de-o parte, si deseurile de productie, pe de alta parte. Depozitarea constituie principala metoda de eliminare a deseurilor municipale. Inventarul depozitelor de deseuri municipale inregistreaza un numar total de 252 de depozite, din care doar 18 sunt conforme cu cerintele europene. Celelalte depozite care nu se conformeaza sunt prevazute a-si inceta activitatea, gradual, pana in 2017. Servicii de management al deseurilor nu exista in majoritatea zonelor rurale, aceasta conducand la un numar crescut de depozite neautorizate care afecteaza grav mediul si populatia. Cantitatea de deseuri generata ramane foarte ridicata, in timp ce colectarea selectiva a deseurilor si reciclarea acestora inregistreaza progrese lente. Legislatia romaneasca referitoare la deseuri, armonizata cu cea a Uniunii Europene, a avut un impact pozitiv in ultimii ani, dar sunt necesare, in continuare, eforturi considerabile in vederea asigurarii conformarii cu standardele europene. Calitatea solului: Inventarele preliminare arata ca aproximativ 350.000 ha au fost afectate in mod diferit de diverse tipuri de poluanti, din care 30000 ha au fost grav afectate. Factorii cei mai importanti care au dus la poluarea/degradarea solurilor sunt: activitatile miniere; iazurile de decantare, haldele de steril, depozitele de deseuri neconforme; reziduuri si deseuri anorganice (minerale, materii anorganice, metale, saruri, acizi, baze); apele sarate din industria petroliera, poluarea cu petrol; substante purtate de aer – (hidrocarburi, etilena, amoniac, dioxid de sulf, cloruri, fluoruri, oxizi de azot, compusi cu plumb etc.). Cu toate ca in ultima vreme anumite instalatii industriale au fost inchise, iar altele si-au redus activitatea, poluarea solurilor se mentine ridicata in zonele afectate. Principalele probleme in sectorul referitor la managementul deseurilor si protectia solurilor sunt urmatoarele: – numar ridicat de situri poluate istoric; – depozitarea – principal mod de eliminare a deseurilor, si numar mare de depozite de deseuri neconforme; – proportie scazuta de deseuri valorificate si reciclate; – infrastructura neadecvata de colectare, transport si eliminare a deseurilor

Calitatea aerului si schimbari climatice
Schimbarile climatice si calitatea aerului Se prevede ca Romania sa fie prima tara care sa indeplineasca obiectivele de la Kyoto, in vederea reducerii cu 8% a emisiilor de gaze cu efect de sera (GHG). Astfel, emisiile de CO2 reprezinta 58% din emisiile de CO2 din anul de referinta. Aceasta descrestere a emisiilor de CO2 este cauzata de reducerea proceselor de ardere a combustibililor fosili. Emisiile poluantilor in atmosfera avand ca sursa, in principal, combustibilii fosili din instalatiile mari de ardere care genereaza caldura si electricitate, au un impact semnificativ asupra mediului. Exista 174 instalatii mari de ardere, dar numai 7 dintre acestea sunt conforme cu Directiva CE /80/2001; aceste instalatii emit concentratii mari de dioxid de carbon, oxizi de azot si pulberi, care provoaca ploi acide si pun in pericol sanatatea umana, mai ales in zonele urbane industriale. In Romania, sursa principala a calitatii slabe a aerului din zona urbana este combustibilul de calitate inferioara. Sectorul energetic se bazeaza inca pe combustibili solizi ineficienti si pe pacura cu continut ridicat de sulf, iar familiile cu venituri mici din orase se bazeaza pe carbune inferior pentru incalzire. Transportul reprezinta un factor important de poluare a calitatii aerului, avand in vedere ca un procent mare de masini sunt vechi si prost intretinute, functionand cu benzina care are cel mai mare continut de plumb din tarile Europei de Est. Acest ultim factor este in descrestere datorita modificarilor legislative, avand ca scop atingerea standardelor europene. Principalele probleme in sectorul calitatii aerului sunt urmatoarele: – calitate scazuta a aerului in special in zonele urbane industriale; – numar ridicat de centrale termice neconforme.

Protectia naturii
Habitatele naturale. Ecosistemele naturale si semi-naturale din Romania reprezinta aproximativ 47% din suprafata tarii. Au fost identificate si caracterizate 783 tipuri de habitate in 261 de zone analizate de pe intregul teritoriu al tarii. Au fost identificate, de asemenea, 44 Arii Importante pentru Pasari, care acopera 3% din suprafata totala a tarii. Romania are o diversitate bogata de specii de flora si fauna. Cu toate acestea, exista multe plante si animale aflate in pericol din cauza fragmentarii habitatelor si a exploatarii excesive a resurselor naturale, la care se adauga dezvoltarea economica; modificarea peisajului reprezinta un indicator important pentru deteriorarea calitatii mediului. Astfel, printre Statele Membre ale UE25 si statele candidate, Romania este una din tarile cu cel mai mare numar de specii amenintate. Protectia naturii si a biodiversitatii Suprafata totala a parcurilor nationale, parcurilor naturale si rezervatiilor biosferei este de 1.687,512 ha, ceea ce reprezinta 7 % din suprafata terestra a tarii. In afara parcurilor nationale, parcurilor naturale si rezervatiilor biosferei exista circa 935 de rezervatii stiintifice, monumente ale naturii si rezervatii naturale a caror suprafata totala este de aproximativ 180.000 hectare. Prin urmare, suprafata terestra a ariilor naturale protejate acopera circa 8% din suprafata terestra a tarii la finele anului 2005. Pana la sfarsitul anului 2013, acest procent urmeaza sa creasca la 15%. Unele zone de o valoare naturala speciala beneficiaza deja de un statut de protectie, avand peste 800 arii protejate. Delta Dunarii este cea mai mare zona umeda a Europei, iar crearea Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii reprezinta o realizare notabila, Delta Dunarii avand triplu statut international: Rezervatie a Biosferei, Sit Ramsar (zona umeda de importanta internationala), Sit al Patrimoniului Mondial Natural si Cultural. Principalele probleme in sectorul protectiei naturii sunt urmatoarele: – numar crescut de specii aflate in pericol; – lipsa planurilor adecvate de management al ariilor protejate; – modificari necorespunzatoare ale peisajului ca urmare a activitatilor economice.

Riscurile naturale
Riscul la inundatii: In ultimii ani au avut loc inundatii catastrofale care au avut ca rezultat pierderi de vieti omenesti si animale, precum si deteriorarea peisajului. Frecventa de producere a inundatiilor si amploarea au crescut din cauza schimbarilor climatice, a ocuparii albiei majore a raurilor cu constructii neautorizate, precum si a defrisarilor neautorizate. Cele mai afectate zone sunt cele ale bazinelor: Crisuri, Somes, Mures, Tarnave, Timis, Olt, Arges. Principalele probleme in ceea ce priveste protectia impotriva inundatiilor sunt urmatoarele: – capacitate de retentie a peisajului scazuta ca urmare a modificarilor necorespunzatoare ale albiilor raurilor si a defrisarilor; – lipsa planurilor de actiune adecvate pentru prevenirea inundatiilor. Eroziune costiera. In ultimii 35 ani plaja a pierdut din suprafata peste 2 400 ha (cca. 80 ha/an) in timp ce acumularile au fost de numai 200 ha (cca. 7 ha/an).. Procesul de eroziune costiera s-a accentuat deosebit de mult in prezent, ca urmare a schimbarilor climatice la nivel planetar care determina cresterea nivelului marii. O alta cauza consta in amenajarile hidrotehnice de pe Dunare si de pe principalii sai afluenti, precum si de pe zona de coasta a marii care duce la scaderea in continuare a aportului de material nisipos transportat de ape pe mal. Actiunea de eroziune a marii a provocat disparitia completa a unor intinse zone de plaja.

Evaluarea nevoilor financiare pentru investitiile de mediu
In cadrul procesului de elaborare a Planurilor de Implementare a acquis-ului de mediu, MMDD a evaluat necesarul investitional in vederea conformarii cu legislatia europeana de mediu in 2018 (an care coincide cu ultima perioada de tranzitie acordata Romaniei) la aproximativ 29 miliarde Euro, din care cca. 18 miliarde Euro reprezinta necesarul pentru urmatorii 7 ani. Asistenta Tehnica PHARE pentru Evaluarea Costurilor de Mediu si Elaborarea Planurilor de Investitii (RO 0107.15.03), proiect finalizat in 2005, a confirmat costurile estimate deja si a adaugat estimari suplimentare pentru costurile operationale crescute. Aceste estimari vor fi actualizate periodic o data ce planurile de investitii detaliate vor fi disponibile in fiecare regiune/judet. Distributia nevoilor investitionale pe principalele sectoare de mediu este prezentata in Figura 8, iar detalii privind estimarea costurilor pe sectoare si perioade sunt furnizate in Anexa 4. Alocarea resurselor financiare in cadrul POS Mediu reflecta defalcarea pe sectoare, dar in prioritizarea investitiilor finantate din FSC au fost avuti in vedere alti factori, cum ar fi: impactul de mediu, impactul strategic regional, populatia, oportunitatile de implementare, etc. Avand in vedere ca investitiile in sectorul de apa reprezinta cca. 65% din necesarul total, acest sector domina defalcarea financiara, urmat de sectorul managementului deseurilor. In POS Mediu, sectorului de management al deseurilor i se acorda prioritate fata de sectorul calitatii aerului, din urmatoarele considerente: – POS Mediu este, in principal, orientat spre dezvoltarea infrastructurii aferente serviciilor publice, in vederea imbunatatirii standardelor de viata ale populatiei in Romania, dat fiind ca municipalitatile nu-si pot permite asigurarea acestor servicii la standarde europene in conditiile in care nu este incurajat sectorul privat; aceasta explica alegerea de a finanta sistemul de incalzire urbana; – Efectele poluante ale sectorului de transport sunt avute in vedere in cadrul POS Transport, actiuni detaliate fiind explicate in cadrul sectiunii privind Complementaritatea; – Majoritatea poluatorilor aerului sunt agenti privati care gradual aplica internalizarea costurilor de mediu, potrivit programelor de conformare monitorizate de autoritatile de mediu.

Pentru perioada 2007-2013, Romania are in vedere o contributie FSC de aproximativ 4,5 miliarde Euro pentru investitiile in sectorul de mediu, contributie care se situeaza mult sub nivelul nevoilor estimate pentru aceeasi perioada. Studiul mai sus mentionat indica, in continuare, ca Romania isi permite investitii in infrastructura publica si operarea si intretinerea acesteia prin cresteri rezonabile ale tarifelor care, insa, raman sub tariful maxim suportabil stabilit la 3% din venitul mediu pe familie pentru serviciile de apa/apa uzata si 1% pentru serviciile de salubritate. In urmatorii 25 de ani, se prevede o descrestere a tarifelor (ca procent din venitul mediu pe familie), comparativ cu cele abordate in cele mai dezvoltate state membre ale UE, deoarece PIB pe cap d elocuitor va ramane semnificativ sub nivelul mediei europene, in pofida unor rate d ecrestere ridicate estimate pentru urmatorii ani. Strategia recomanda, de asemenea, masuri de intarire a capacitatii administrative in vederea mobilizarii sectorului privat si a cresterii capacitatii de dezvoltare a portofoliului de proiecte si de mobilizare a fondurilor pentru finantarea proiectelor, la nivel national si regional.