Riscurile naturale POS MEDIU Programul Operational Sectorial de Mediu

Romania s-a confruntat, pe parcursul vremii, cu fenomene naturale precum cutremure (cu efecte negative semnificative in 1941, 1977, 1986), secete, inundatii (cu efecte negative relevante in 1970, 1975, 1985, 2002, 2005, 2006), incendii forestiere si numeroase accidente cauzate de activitatile umane, care au determinat importante pierderi materiale si au avut un impact negativ asupra mediului. Cutremure – Romania se afla sub influenta epicentrului Vrancea, de-a lungul vremii sunt mentionate cateva evenimente importante: 1940 – daune materiale semnificative si peste 1000 de morti, 1977 – pagube materiale in cateva orase si peste 1000 morti, 1986 – nicio pierdere umana. Din punctul de vedere al climei, Romania se confrunta cu fenomene hidrologice in cicluri de 9-10 ani: ani de seceta urmati de ani ploiosi. In Romania inundatiile au o frecventa crescuta. Din pacate, au existat situatii in care, sub aspectul proportiei si al distributiei spatiale, fenomenul a cauzat pierderi catastrofice. Despaduririle masive dupa 1990 au amplificat gravitatea fenomenului, inundatiile avand un caracter torential in multe zone. Avand in vedere frecventa si pierderile cauzate, inundatiile se afla pe primul loc in ceea ce priveste riscurile naturale care prezinta pericol pentru populatie si pentru activitatile economice. Tinand cont de frecventa si intensitatea riscurilor naturale prezentate mai sus, atat sub aspectul pierderilor de vieti omenesti, cat si al pierderilor materiale, autoritatile romane au decis ca cel mai important risc natural ce trebuie acoperit prin interventii specifice si semnificative este reprezentat de inundatii.

Inundatii. Romania se confrunta cu o frecventa anuala a inundatiilor, in special primavara la topirea zapezii si vara din cauza ploilor torentiale, cand debitele raurilor cresc foarte mult, producand inundatii, adeseori catastrofale, cu pierderi de vieti omenesti si mari pagube materiale. Frecventa de producere a inundatiilor si amploarea au crescut din cauza schimbarilor climatice, a ocuparii albiei majore a raurilor cu constructii neautorizate, precum si a defrisarilor neautorizate. Din punctul de vedere al vulnerabilitatii la inundatii, cele mai afectate zone sunt cele ale bazinelor: Crisuri, Somes, Mures, Tarnave, Timis, Olt, Arges

Inundatiile produse in 2005 au afectat toate judetele, in special 1734 de localitati. Au decedat 76 de persoane. In acelasi timp, au fost distruse 93.980 de gospodarii si 1.060 obiective economice si sociale, iar peste 650.000 ha de tern agricol au fost grav afectate. In ceea ce priveste infrastructura, s-au inregistrat, de asemenea, importante pagube – 9860 km de drumuri judetene si comunale, 560 km de drumuri nationale, 2465 km de strazi intravilane, 2645 km de drumuri forestiere, 9115 poduri si podete, 24 km de cale ferata, retele electrice si de alimentare cu apa. Au fost afectate si 630 de lucrari hidrotehnice pentru protectia impotriva inundatiilor. In 2005, cele mai afectate judete au fost Vrancea, Buzau, Timis, Caras-Severin, Bacau, Teleorman, Mehedinti, Olt, Galati, Botosani, Dolj, Suceava, Satu Mare. In 2006 inundatiile au produs importante pagube materiale si pierderi de vieti omenesti. Cele mai afectate zone au fost localitatile situate de-a lungul Dunarii, mai multe de 15000 de persoane fiind evacuate. Nivelul apei a fost cel mai ridicat din ultimii 100 de ani. Alte inundatii, in special cele provocate de torenti (flash floods), au afectat urmatoarele bazine hidrografice: Siret, Prut, Jiu, Mures, Banat, Somes-Tisa. In total, au decedat 17 persoane si au fost afectate 800 localitati. Pagubele sunt estimate la aproximativ jumatate de miliard de Euro. Avand in vedere numarul important de pierderi de vieti omenesti (283 persoane decedate) inregistrate in ultimul deceniu, precum si pagubele materiale insemnate (gospodarii si anexe afectate, terenuri arabile inundate, drumuri, poduri si podete) a caror valoare se ridica la 3,5 miliarde Euro (din care 2 miliarde Euro numai in 2005), Romania trebuie sa ia masuri pentru prevenirea si protectia impotriva dezastrelor hidrologice. In anul 2003 a fost finalizat Sistemul Meteorologic Integrat National (SIMIN) care permite cunoasterea si prognozarea mai precisa a fenomenelor meteorologice periculoase si s-a demarat realizarea Sistemului Informational – Decizional Integrat in cazul Dezastrelor Provocate de Ape (DESWAT). In vederea cresterii capacitatii de reactie a administratiei publice in caz de inundatii si poluari accidentale, se va realiza Sistemul Integrat al Managementului Apelor in caz de dezastre (WATMAN) cu sprijinul Agentiei de Dezvoltare Internationala si al Agentiei de Dezvoltare Comerciala din Statele Unite ale Americii. Fondurile alocate de la bugetul de stat si creditele externe obtinute de la Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei si Banca Europeana de Investitii au permis realizarea de lucrari hidrotehnice pentru apararea impotriva inundatiilor a unei suprafete agricole mai mari de 2 mil. ha, 1298 localitati, peste 3100 obiective economico-sociale, 6100 km drumuri si cai ferate. Se intentioneaza a se mobiliza alte sume din Fondul european de Solidaritate in vederea repararii pagubelor cauzate de dezastrele majore din Romania. Astfel, in primul “proiect de amendare a bugetului” pe anul 2006, Comisia Europeana a propus acordarea pentru Romania a unui grant de 71,2 milioane Euro, prin care sa ramburseze o parte din cheltuielile publice pentru operatiunile de urgenta desfasurate in timpul inundatiilor devastatoare din primavara si vara anului 2006. Cu toate acestea, in ciuda masurilor luate si a proiectelor derulate pana in prezent, mai exista insa un numar de 2050 de localitati cu peste 5000 de locuitori, expuse inundatiilor in regim natural, pentru care sunt necesare lucrari de investitii pentru protectia impotriva inundatiilor. In acest context, precum si ca urmare a inundatiilor catastrofale din anul 2005, MMDD a elaborat, in colaborare cu toti factorii implicati, o noua Strategie pentru protectia impotriva inundatiilor, care are urmatoarele obiective principale: • Reducerea riscului la inundatii; • Cresterea raspunderii publice si civice; • Modernizarea sistemului informatic. De asemenea, aceasta strategie va fi imbunatatita cu spijin PHARE si vor fi identificate zonele cu risc major la inundatii. Sunt necesare investitii majore in zonele identificate.

Starea mediului marin si a zonei costiere
Marea Neagra are o suprafata de 413.490 km2, o adancime maxima de 2.245 m, un volum de apa de 529.955 km3 si o lungime a tarmurilor de 4.020 km. Marea Neagra are un nivel scazut de salinitate (15,12 g ‰ in zona de tarm si 15,6 ‰ in larg), din cauza numeroaselor rauri care se varsa in ea. In aportul fluvial, apreciat la 346 km3, 78% apartine raurilor din nord-vestul bazinului, dintre acestea un volum insemnat fiind asigurat de fluviul Dunarea. Pana in prezent, in Marea Neagra au fost inventariate aproximativ 1.500 specii de vertebrate si nevertebrate. Urmare a accentuarii poluarii industriale si orasenesti din ultimele doua decenii s-a constatat reducerea unor specii de pesti rapitori, cat si a unor specii de pesti cu importanta economica (scrumbie, calcan, hamsie, stavrid, sturioni). Litoralul Marii Negre a avut de suferit de pe urma gravelor probleme de eroziune din ultimele trei decenii . Pe baza cercetarilor efectuate de Institutul National de Cercetare Dezvoltare Marinã “Grigore Antipa”, se apreciaza cã litoralul romanesc se aflã intr-o stare gravã sub raportul extinderii eroziunii, pe cca. 60 – 80 % din lungimea tarmului, latimea plajei se diminueaza in fiecare an. In zona Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii, plaja a pierdut din suprafata, in ultimii 35 ani peste 2 400 ha (cca. 80 ha/an) in timp ce acumularile au fost de numai 200 ha (cca. 7 ha/an). Linia tarmului s-a retras pe distante variabile de la un sector de tarm la altul, cu valori cuprinse intre 180 si 300 m, iar valoarea maximã de retragere, in unele puncte, a depasit 400 m. Pe unele portiuni in care latimea cordonului litoral este mai redusã, la furtuni marea acopera complet tarmul, uneori formand brese, care se unesc cu apele lacurilor litorale, in acest fel fiind afectat ecosistemul specific al lacului respectiv. Procesul de eroziune costiera s-a accentuat deosebit de mult in prezent, ca urmare a schimbarilor climatice la nivel planetar care determina cresterea nivelului marii. O alta cauza consta in amenajarile hidrotehnice de pe Dunare si de pe principalii sai afluenti, precum si de pe zona de coasta a marii care duce la scaderea in continuare a aportului de material nisipos transportat de ape pe mal. Actiunea de eroziune a marii a provocat disparitia completa a unor intinse zone de plaja. Administratia Nationala „Apele Romane” este autoritatea responsabila pentru administrarea zonei costiere a Marii Negre.